Activitate independentă prestată din România pentru un client străin: venitul este obținut din România?
Da. Codul fiscal art. 67^1 prevede: „Veniturile obținute din activități independente desfășurate în România, potrivit legii, se consideră ca fiind obținute din România, indiferent dacă sunt primite din România sau din străinătate.” Un PFA, un profesionist liber sau o întreprindere individuală care lucrează din România pentru un client din Germania sau din SUA realizează venit din România.
Criteriul: locul activității, nu locul plății
Textul are două elemente: - activitatea este desfășurată în România; - banii pot fi primiți din România sau din străinătate, fără efect asupra calificării.
Sediul clientului, moneda contractului sau banca prin care se încasează nu schimbă sursa venitului. Contează unde se prestează efectiv munca.
Contrastul cu drepturile de proprietate intelectuală
Pentru drepturile de proprietate intelectuală, Codul fiscal folosește criteriul opus. Potrivit art. 71, aceste venituri sunt obținute din România numai dacă sunt primite de la un plătitor din România sau de la sediul permanent din România al unui nerezident. Un traducător care facturează servicii unui client străin și un autor care cedează drepturi de autor aceluiași client pot fi deci încadrați diferit ca sursă a venitului. Contabilul trebuie să stabilească mai întâi categoria de venit, apoi sursa.
Ce urmează din încadrare
Pentru rezidentul român. Rezidentul cu domiciliul în România datorează oricum impozit pe venitul din orice sursă (art. 59 alin. (1) lit. a)). Încadrarea contează la felul în care se declară: venitul se declară ca venit din activități independente din România, după regulile art. 68 (sistem real) sau art. 69 (norme de venit), nu ca venit din străinătate după art. 130.
Pentru plafonul normei de venit. Încasările de la clienți străini fac parte din venitul brut al activității desfășurate în România și intră în verificarea plafonului de 25.000 euro de la art. 69 alin. (9).
Pentru nerezident. Persoana fizică nerezidentă care desfășoară activitate independentă în România prin intermediul unui sediu permanent datorează impozit pe venitul net atribuibil acelui sediu (art. 59 alin. (1) lit. c)).
Exemplu
Un programator cu PFA în sistem real lucrează din Cluj pentru o firmă din Olanda. În 2026 încasează 120.000 lei, iar cheltuielile deductibile sunt de 20.000 lei.
- Sursa venitului: România (art. 67^1), deși plata vine din Olanda.
- Venit net din activități independente: 100.000 lei, declarat în Declarația unică la veniturile din România.
- Impozit pe venit: 10% × venitul net anual impozabil (art. 123 alin. (1)).
- Veniturile nu se mută în secțiunea pentru venituri din străinătate doar pentru că factura a fost emisă unui client străin.
Greșeli frecvente
- Declararea încasărilor de la clienți străini ca „venituri din străinătate”, pe motiv că banii au venit din afara țării.
- Excluderea lor din plafonul normei de venit.
- Confuzia cu regulile de TVA. Locul prestării serviciilor pentru TVA (art. 278) este o problemă separată și nu schimbă sursa venitului pentru impozitul pe venit.
Pași practici pentru contabil
- Stabilește categoria de venit: activitate independentă sau drepturi de proprietate intelectuală.
- Pentru activitatea independentă, verifică unde se prestează efectiv. Dacă se prestează din România, venitul este din România.
- Include toate încasările, indiferent de țara clientului, în registrul de evidență fiscală și în calculul plafoanelor.
- Dacă clientul a reținut impozit în statul lui, analizează separat, pe baza convenției aplicabile, dacă și cum poate fi recuperat. Art. 67^1 nu transformă venitul în venit din străinătate.
De reținut
- Activitate independentă desfășurată în România = venit obținut din România, oriunde ar fi clientul (Codul fiscal art. 67^1).
- La drepturile de proprietate intelectuală criteriul este plătitorul (art. 71), nu locul activității.
- Încasările de la clienți străini intră în venitul brut al activității și în plafonul normei de venit.