Cheltuielile cu echipamentul de lucru sunt deductibile?
Da. Echipamentul de lucru — și, mai ales, echipamentul individual de protecție — nu este un beneficiu opțional acordat salariaților, ci o obligație legală a angajatorului în materie de securitate și sănătate în muncă. Fiind o cheltuială impusă de lege, legată direct de desfășurarea activității, ea intră firesc în categoria cheltuielilor deductibile.
Temeiul legal
„Pentru determinarea rezultatului fiscal sunt considerate cheltuieli deductibile cheltuielile efectuate în scopul desfășurării activității economice, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare [...]" — Codul fiscal (Legea 227/2015), art. 25 alin. (1) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
„j) echipament individual de protecție - orice echipament destinat a fi purtat sau mânuit de un lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol securitatea și sănătatea la locul de muncă, precum și orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv;" — Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă, art. 5 lit. j) (sursă: anaf_surse/legea_319_2006_consolidat.txt)
Coroborând cele două texte:
- Art. 25 alin. (1) din Codul fiscal include explicit, în categoria cheltuielilor deductibile, cheltuielile „reglementate prin acte normative în vigoare" — categorie în care intră direct obligațiile impuse angajatorului prin Legea 319/2006.
- Legea 319/2006 obligă angajatorul să acorde, în mod obligatoriu și gratuit, materialele igienico-sanitare și alimentația de protecție persoanelor care lucrează în condiții ce impun acest lucru, iar echipamentul individual de protecție este definit expres ca fiind acordat lucrătorului pentru a-l proteja de riscurile locului de muncă — deci o cheltuială impusă de lege, nu una discreționară.
- Fiind o cheltuială aferentă unei obligații legale, direct legată de desfășurarea activității (angajatorul nu poate expune salariații la riscuri fără echipamentul corespunzător), ea îndeplinește criteriul general de deductibilitate din art. 25 alin. (1), fără a fi supusă vreunei limitări speciale în Codul fiscal (spre deosebire, de exemplu, de cheltuielile de protocol sau cele sociale, care au plafoane explicite).
Ce se greșește în practică
- Se tratează echipamentul de lucru ca pe un „avantaj în natură" impozabil acordat salariatului, confundându-l cu bunuri oferite în interes personal — echipamentul de protecție obligatoriu, folosit exclusiv la locul de muncă, nu este un avantaj salarial, ci o cheltuială a angajatorului legată de propria obligație legală.
- Se acordă echipament fără nicio legătură cu riscurile identificate la locul de muncă respectiv (de exemplu, echipament de protecție la un post de birou fără expunere la riscuri specifice), ceea ce poate ridica întrebări privind justificarea cheltuielii ca fiind „în scopul desfășurării activității".
- Se omite documentarea deciziei privind necesitatea echipamentului (evaluarea riscurilor, prevăzută chiar de Legea 319/2006), deși aceasta este dovada că respectiva cheltuială corespunde unei obligații legale, nu unei liberalități.
Ce face iConta.eu
iConta.eu tratează cheltuielile cu echipamentul de lucru ca orice altă cheltuială deductibilă legată de activitate, fără o limitare specială — aplicația nu evaluează, însă, dacă echipamentul achiziționat corespunde efectiv riscurilor identificate la locurile de muncă respective (o analiză prevăzută de Legea 319/2006), aceasta rămânând responsabilitatea angajatorului/contabilului.