Clientul UE refuză taxarea inversă - cum procedez
Taxarea inversă nu este o opțiune pe care clientul o poate accepta sau refuza. Situația juridică a serviciului o stabilește. Dacă clientul este persoană impozabilă și îți comunică un cod de TVA valid, locul prestării este în statul lui. Factura se emite fără TVA român, chiar dacă clientul ar prefera altceva. Singurul lucru care schimbă tratamentul este lipsa codului de TVA. În acest caz, legea permite considerarea clientului ca persoană neimpozabilă.
Regula: locul prestării este la client
Codul fiscal art. 278 alin. (2): „Locul de prestare a serviciilor către o persoană impozabilă care acționează ca atare este locul unde respectiva persoană care primește serviciile își are stabilit sediul activității sale economice.” Pentru un client stabilit în alt stat membru, serviciul nu are locul în România. TVA român nu se datorează.
Factura trebuie să cuprindă, conform art. 319 alin. (20):
- codul de TVA al beneficiarului (lit. f));
- mențiunea „taxare inversă”, „în cazul în care clientul este persoana obligată la plata TVA” (lit. m)).
Normele metodologice (HG 1/2016, titlul VII, pct. 15 alin. (6)) numesc aceste servicii „prestări de servicii intracomunitare”. Ele se declară în declarația recapitulativă (D390), conform art. 325.
Cum dovedești statutul clientului
Normele (pct. 15 alin. (8) lit. a)) permit prestatorului să considere clientul persoană impozabilă „atunci când respectivul client i-a comunicat codul său individual de înregistrare în scopuri de TVA”. Prestatorul trebuie să obțină și confirmarea validității codului, a numelui și a adresei. În practică, verificarea se face în VIES.
Ce faci concret
Clientul are cod valid, dar vrea factură cu TVA român. Nu emite factura cu TVA. Taxa ar fi aplicată pentru o operațiune fără loc în România. Explică-i clientului că TVA se autolichidează în statul lui, iar factura ta este corectă fără TVA.
Clientul refuză să-ți dea codul de TVA. Normele (pct. 15 alin. (9)) prevăd că, dacă nu dispune de informații contrare, prestatorul poate considera clientul persoană neimpozabilă „atunci când demonstrează că acel client nu i-a comunicat codul său individual de înregistrare în scopuri de TVA”. Se aplică atunci regula generală B2C de la art. 278 alin. (3): locul este la prestator, în România. Factura se emite cu TVA român. Operațiunea nu se trece în D390.
Clientul a cerut cod, dar nu l-a primit încă. Poți aplica taxarea inversă numai dacă ai altă dovadă că este persoană impozabilă și ai verificat rezonabil informațiile (pct. 15 alin. (8) lit. b)).
Exemplu
O firmă din România facturează servicii de consultanță de 5.000 euro unui client din Germania. Clientul trimite codul DE, valid în VIES, dar cere TVA român, din motive interne.
- Factura se emite fără TVA, cu mențiunea „taxare inversă” și codul DE al clientului.
- Operațiunea se raportează în D390.
- Dacă clientul nu ar fi comunicat niciun cod, iar firma ar păstra corespondența care arată asta, factura s-ar emite cu TVA român. Operațiunea nu ar mai apărea în D390.
Pași practici
- Cere în scris codul de TVA înainte de prima factură.
- Verifică și salvează rezultatul din VIES, cu data verificării.
- Păstrează corespondența în care clientul refuză sau nu comunică codul.
- Verifică dacă serviciul intră sub o excepție de la art. 278 alin. (4)-(8), de exemplu servicii legate de imobile.
De reținut
- Taxarea inversă la serviciile B2B intracomunitare decurge din lege, nu din acordul clientului.
- Cu un cod de TVA valid, factura se emite fără TVA român și cu mențiunea „taxare inversă”.
- Fără cod comunicat, clientul poate fi tratat ca persoană neimpozabilă, iar serviciul se facturează cu TVA român.