Concordatul preventiv: ce se schimbă pentru contabilitatea firmei
Concordatul preventiv e una dintre procedurile de prevenire a insolvenței reglementate de Legea nr. 85/2014. În 2026 numărul lor s-a triplat față de anul anterior, iar președintele ANAF l-a descris ca devenind o piedică reală în recuperarea creanțelor bugetare.
Pentru cabinet, subiectul a devenit relevant din trei motive: procedura e tot mai frecventă, produce efecte contabile care trebuie înregistrate, iar Legea nr. 170/2026 a corelat Codul de procedură fiscală cu ea.
Ce este
Un contract încheiat între debitorul aflat în dificultate financiară și creditorii care dețin cel puțin 75% din valoarea creanțelor acceptate și necontestate.
Nu e insolvență. E o procedură de prevenire, bazată pe principiul favorizării negocierii amiabile a creanțelor, prevăzut la art. 4 pct. 10 din lege.
Ce trebuie să conțină proiectul
Art. 24 din Legea nr. 85/2014 cere ca proiectul de concordat să prezinte în mod detaliat:
- situația analitică a activului și pasivului debitorului, certificată de un expert contabil sau, după caz, auditată de un auditor autorizat;
- cauzele stării de dificultate financiară și măsurile luate până la depunerea ofertei;
- proiecția evoluției financiar-contabile pe următoarele 24 de luni.
Primul punct e cel care aduce cabinetul în procedură: situația analitică cere certificare profesională, nu doar o balanță listată.
Al treilea e cel mai greu: o proiecție pe doi ani, coerentă cu istoricul și cu măsurile propuse.
Efectul principal: suspendarea urmăririlor
Art. 29 alin. 1: de la data comunicării hotărârii de omologare a concordatului preventiv se suspendă de drept urmăririle individuale ale creditorilor semnatari asupra debitorului, precum și curgerea prescripției dreptului de a cere executarea silită a creanțelor acestora.
Aceasta e prevederea care blochează executările ANAF și care a produs reacția Fiscului.
Excepția care se ignoră: art. 29 alin. 2 prevede că dobânzile, penalitățile și celelalte cheltuieli aferente creanțelor continuă să curgă față de creditorii semnatari — cu excepția situației în care aceștia își exprimă expres, în scris, acordul contrar, acord menționat în proiectul de concordat.
Deci suspendarea privește executarea, nu acumularea accesoriilor. Diferența e substanțială pe o procedură de doi ani.
Cine nu poate accesa procedura
Legea prevede impedimente exprese, printre care:
- dacă în cei 3 ani anteriori ofertei debitorul a mai beneficiat de un concordat preventiv care a eșuat;
- dacă debitorul, acționarii sau asociații care dețin controlul, ori administratorii și directorii au fost condamnați definitiv pentru infracțiuni intenționate contra patrimoniului, de corupție, de serviciu, de fals, ori pentru infracțiuni prevăzute de Legea nr. 31/1990, de Legea contabilității nr. 82/1991 sau de legislația concurenței.
Verificarea acestor impedimente se face înainte de a construi proiectul, nu după.
Creanțele neafectate
Legea nr. 216/2022, care transpune Directiva UE 2019/1023, a introdus categoria creanțelor neafectate — cele care nu sunt modificate în mod direct de un acord de restructurare sau de un concordat preventiv, definite la art. 162.
Practic, debitorul poate conferi regim preferențial unor creditori, lăsându-le creanțele în afara restructurării. Distincția e esențială la înregistrarea în contabilitate: creanțele afectate se tratează diferit de cele neafectate.
Ce s-a schimbat prin Legea 170/2026
Legea nr. 170/2026 a corelat Codul de procedură fiscală cu procedurile de prevenire a insolvenței. Pentru un debitor în concordat, asta înseamnă:
- obligațiile cu termene stabilite prin concordat nu se consideră restante — deci nu apar ca atare pe certificatul de atestare fiscală;
- se aplică o ordine specială de stingere: întâi obligațiile din afara concordatului, în ordinea vechimii, apoi cele incluse în el;
- eșalonarea la plată devine incompatibilă cu procedura;
- creanțele reduse prin concordat se anulează la închiderea procedurii, cu condiția respectării obligațiilor asumate; pe durata derulării, ele nu se sting.
Ultimul punct e cel care decide momentul recunoașterii în contabilitate: reducerea nu produce venit la omologare, ci la închidere.
Ce înregistrează contabilul
Efectele hotărârii judecătorești definitive de omologare se reflectă în contabilitate pe baza documentelor justificative — hotărârea și proiectul de concordat confirmat.
Punctele de atenție:
- momentul recunoașterii reducerii de creanță — la închiderea procedurii, nu la omologare;
- accesoriile care continuă să curgă, dacă nu s-a convenit altfel în scris;
- separarea creanțelor afectate de cele neafectate;
- proiecția pe 24 de luni, care trebuie urmărită și comparată cu realizările.
Ce înseamnă încălcarea gravă
Legea enumeră exemplificativ acțiuni care reprezintă încălcare gravă a obligațiilor asumate prin concordat: favorizarea unuia sau mai multor creditori în dauna celorlalți, ascunderea sau înstrăinarea de active în perioada concordatului, efectuarea de plăți fără contraprestație sau în condiții ruinătoare.
Consecința e eșecul procedurii — cu efectul suplimentar că firma nu mai poate accesa un alt concordat timp de 3 ani.
Pentru contabil, asta transformă operațiunile obișnuite în operațiuni cu risc: o plată preferențială către un furnizor apropiat poate fi calificată drept favorizare.
Temeiul legal
- Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență — art. 4 pct. 10 (principiul), art. 24 (conținutul proiectului), art. 29 (suspendarea urmăririlor și curgerea accesoriilor), art. 162 (creanțe neafectate);
- Legea nr. 216/2022 — transpunerea Directivei UE 2019/1023;
- Legea nr. 170/2026 — corelarea Codului de procedură fiscală cu procedurile de prevenire a insolvenței.
De reținut
Concordatul preventiv nu e o amânare generală. Suspendă executările, dar nu oprește acumularea dobânzilor și penalităților, decât dacă creditorii acceptă expres, în scris.
Iar rolul contabilului nu e marginal: situația analitică certificată și proiecția pe 24 de luni sunt condiții de conținut ale proiectului, fără de care procedura nici nu poate porni.