Când consideră ANAF că firma prezintă risc de rambursare necuvenită a TVA?
Codul de procedură fiscală enumeră patru situații în care o persoană impozabilă este considerată cu risc de rambursare necuvenită a TVA. Prima: ANAF primește de la alte instituții documente oficiale cu incidență asupra rambursării. A doua: la un control fiscal s-au constatat fapte care pot constitui infracțiuni cu implicații fiscale. A treia: la o inspecție ulterioară s-au stabilit diferențe de peste 10% din suma rambursată și de cel puțin 50.000 lei. A patra: alte situații stabilite prin ordin al președintelui ANAF.
Încadrarea contează pentru că mută decontul pe calea lentă. Rambursarea nu se mai acordă înainte de control, ci după o inspecție fiscală anticipată. Termenul de soluționare este de cel mult 90 de zile, plus eventualele prelungiri legale.
Temeiul legal
„în sensul prezentului articol, se considerâ câ persoanele impozabile prezintâ un risc de rambursare necuvenitâ a TVA dacâ se regâsesc în oricare dintre urmâtoarele situații: a) organele fiscale primesc documente oficiale de la alte instituții, care vizeazâ aspecte de naturâ fiscalâ și se constatâ câ au incidențâ în acordarea unei rambursâri necuvenite de TVA; b) în cadrul acțiunilor de control fiscal s-au constatat fapte care pot întruni elementele constitutive ale unor infracțiuni cu implicații de naturâ fiscalâ; c) cu ocazia inspecției fiscale ulterioare au fost stabilite diferențe mai mari de 10% din suma rambursatâ, dar nu mai puțin de 50.000 lei pentru fiecare decont de TVA care a fâcut obiectul inspecției fiscale ulterioare;" — Codul de procedură fiscală (Legea 207/2015), art. 169 alin. (4) lit. a)-c) (sursă: anaf_surse/legea_207_2015_consolidat.txt)
„d) alte situaţii stabilite prin ordin al preşedintelui A.N.A.F., din care să rezulte că persoanele impozabile prezintă un risc de rambursare necuvenită a TVA." — Codul de procedură fiscală (Legea 207/2015), art. 169 alin. (4) lit. d) (sursă: anaf_surse/legea_207_2015_consolidat.txt)
„b) organul fiscal central, pe baza informațiilor deținute, constatâ câ existâ riscul unei rambursâri necuvenite;" — Codul de procedură fiscală (Legea 207/2015), art. 169 alin. (3) lit. b) (sursă: anaf_surse/legea_207_2015_consolidat.txt)
Cum se citesc criteriile:
- Lit. c) are două praguri cumulative. Diferența stabilită la inspecția ulterioară trebuie să depășească 10% din suma rambursată și să fie de cel puțin 50.000 lei. Pragurile se verifică pentru fiecare decont inspectat, nu pe totalul perioadei.
- Lit. a) și b) nu cer o sumă minimă. Ajung documentele oficiale venite de la alte instituții sau faptele constatate la control care pot constitui infracțiuni cu implicații fiscale.
- Lit. d) lasă lista deschisă. Pot exista și alte situații de risc, stabilite prin ordin al președintelui ANAF. Lista din Cod nu este exhaustivă.
Efectul încadrării:
- Inspecție fiscală anticipată. Deconturile cu sumă negativă și opțiune de rambursare nu se mai rambursează cu inspecție ulterioară. Se soluționează după inspecția anticipată, atât la contribuabilii mari și mijlocii (alin. (2) lit. b)), cât și la ceilalți (alin. (3) lit. b)).
- Termen de până la 90 de zile. Când soluționarea cererii necesită inspecție fiscală pe baza analizei de risc, termenul este de cel mult 90 de zile de la înregistrare, cu aplicarea corespunzătoare a prelungirilor pentru probe suplimentare de la alin. (2)-(4). Contribuabilul este notificat în 5 zile de la finalizarea analizei de risc (art. 77 alin. (5)).
- Grupul fiscal. La decontul unui grup fiscal, regulile se aplică atât reprezentantului, cât și membrilor (art. 169 alin. (6)).
SC Exemplu SRL a primit în 2025 o rambursare de 400.000 lei pentru un decont, cu inspecție ulterioară. La inspecția din 2026 s-au stabilit diferențe de 45.000 lei pentru acel decont.
- 10% din 400.000 lei = 40.000 lei. Diferența de 45.000 lei depășește acest prag.
- Pragul absolut de 50.000 lei nu este însă atins, deci lit. c) nu se aplică.
Dacă diferența ar fi fost de 60.000 lei, ambele condiții ar fi fost îndeplinite (60.000 > 40.000 și 60.000 ≥ 50.000). Următorul decont cu opțiune de rambursare s-ar fi soluționat după o inspecție anticipată.
Ce se greșește în practică
- Se ține cont doar de pragul de 50.000 lei sau doar de cel de 10%, deși lit. c) le cere pe amândouă.
- Diferențele de la mai multe deconturi se adună pentru a testa pragul, deși textul raportează pragul la fiecare decont inspectat.
- Se presupune că un sold negativ mare este, în sine, un indicator de risc. Criteriile enumerate în Cod privesc istoricul de control, documentele oficiale și faptele constatate, nu mărimea sumei. Alte situații se pot stabili prin ordin ANAF (lit. d)).
- Firma planifică încasarea rambursării pe termenul obișnuit, deși are deja diferențe semnificative la o inspecție ulterioară anterioară.
Ce face iConta.eu
iConta.eu generează decontul D300 din facturile perioadei și calculează soldul sumei negative. XML-ul se generează însă fără opțiunea de rambursare bifată: decizia de a cere rambursarea și marcarea ei la depunere rămân la contabil. Aplicația nu evaluează dacă firma se încadrează în vreuna dintre situațiile de risc de la art. 169 și nu ține istoricul inspecțiilor fiscale. Controlul încrucișat semnalează în schimb diferențele dintre TVA colectată și dedusă din decont și conturile 4427 și 4426. Astfel de diferențe pot fi corectate înainte de depunere.