Cum se contabilizează dropshipping-ul în 2026?
Primul pas nu este alegerea conturilor. Trebuie stabilit în ce calitate vinde firma. În dropshipping, marfa pleacă direct de la furnizor la client, dar contractual există două modele diferite:
- Firma cumpără și revinde în nume propriu. Clientul are contract cu firma, iar firma are contract cu furnizorul. Firma înregistrează venitul din vânzarea mărfii și costul acesteia.
- Firma acționează ca agent sau intermediar pentru furnizor. Vânzarea se face între furnizor și client, iar firma primește un comision. În acest caz, venitul este doar comisionul.
Regula din OMFP 1802/2014
OMFP 1802/2014, pct. 432: „Sumele colectate de o entitate în numele unor terțe părți, inclusiv în cazul contractelor de agent, comision sau mandat comercial încheiate potrivit legii, nu reprezintă venit din activitatea curentă [...]. În această situație, veniturile din activitatea curentă sunt reprezentate de comisioanele cuvenite.” Pct. 432^1 precizează că răspunderea pentru încadrarea operațiunii revine entității. Încadrarea se face deci pe baza contractelor și a termenilor afișați clientului, nu după cum „pare” fluxul fizic al mărfii.
Modelul 1: vânzare în nume propriu
Exemplu: firmă plătitoare de TVA, furnizor din România. Clientul comandă un produs de 242 lei cu TVA (200 + 42). Furnizorul facturează firmei 120 lei + TVA 25,20 și expediază direct clientului.
Factura furnizorului (marfa trece juridic prin firmă, chiar dacă nu ajunge în depozit): - 371 = 120 / 4426 = 25,20 / 401 = 145,20
Vânzarea către client, la livrare: - 4111 = 242 / 707 = 200 / 4427 = 42
Descărcarea gestiunii, în aceeași zi: - 607 = 371 cu 120
Chiar dacă marfa nu intră fizic în depozit, trecerea prin 371 și descărcarea imediată în 607 păstrează corelația între factura de achiziție și vânzare. Contul 607 înregistrează „valoarea mărfurilor vândute (371)”, potrivit descrierii contului din OMFP 1802/2014.
Dacă furnizorul facturează în valută, datoria se reevaluează la sfârșitul fiecărei luni la cursul BNR, iar diferențele merg la venituri sau cheltuieli din diferențe de curs (pct. 325 alin. (1)).
Modelul 2: intermediere
Aceeași comandă de 242 lei, dar clientul cumpără de la furnizor, iar firma încasează prețul în numele acestuia și reține un comision de 50 lei plus TVA.
- Încasarea de la client: 5121 = 242 / 462 (analitic furnizor) = 242
- Comisionul facturat furnizorului: 4111 = 60,50 / 704 = 50 / 4427 = 10,50
- Decontarea: 462 = 242 / 4111 = 60,50 și 5121 = 181,50
Cifra de afaceri este 50 lei, nu 200. Acest lucru contează direct pentru plafonul micro și pentru baza impozitului pe venituri. Atenție la TVA: dacă firma încasează în nume propriu, dar în contul furnizorului, pentru TVA este tratată ca cumpărător-revânzător. Pct. 432 menționează expres această situație. Contabil, venitul rămâne comisionul, dar TVA se colectează la prețul întreg.
Retururi
În modelul 1, returul se înregistrează ca stornare a vânzării (707 și 4427 în roșu) și, după caz, ca stornare a achiziției, dacă marfa se întoarce la furnizor. Baza de impozitare TVA se reduce în cazul refuzurilor sau al desființării contractului (Codul fiscal art. 287 lit. b)).
Pași practici
- Citește termenii de pe site: cine apare ca vânzător pe factură și în condițiile de vânzare?
- Păstrează contractul cu furnizorul, care arată dacă firma cumpără marfa sau primește comision.
- Păstrează dovada expedierii directe (AWB) atașată fiecărei facturi de vânzare.
De reținut
- Vânzare în nume propriu: 707 și 607 la valoarea întreagă, cu marfa trecută prin 371.
- Intermediere: venitul este doar comisionul (OMFP 1802/2014, pct. 432), iar sumele încasate pentru furnizor trec prin 462.
- Încadrarea este responsabilitatea firmei (pct. 432^1) și se documentează prin contracte.
- Diferențele de curs pentru furnizorii în valută se recunosc lunar (pct. 325).