Cum se contabilizează punctele de fidelitate acordate clienților?
Punctele de fidelitate nu sunt o cheltuială de marketing. Ele reprezintă o parte din prețul încasat pentru care firma încă nu și-a îndeplinit obligația. OMFP 1802/2014, pct. 437 alin. (1) cere ca punctele să fie tratate ca o „componentă identificabilă a tranzacției” în care au fost acordate. Valoarea lor se înregistrează în contul 472 „Venituri înregistrate în avans”, pe un analitic distinct. Suma trece la venituri când clientul folosește punctele sau când acestea expiră.
Condiția: o evidență a punctelor
Tratamentul prin contul 472 este permis doar dacă programul de fidelizare permite cunoașterea, în orice moment, a următoarelor informații (pct. 437 alin. (2)):
- valoarea punctelor acordate;
- termenele de expirare;
- valoarea punctelor onorate;
- valoarea punctelor existente, care urmează să fie onorate.
Dacă firma nu are această evidență sau folosește alte sisteme (cupoane valorice, tichete), pct. 437 alin. (3) cere altă abordare: întreaga sumă se înregistrează la venituri curente (clasa 7), iar în paralel se constituie un provizion pentru costurile estimate de onorare a obligațiilor.
Exemplu cu evidență a punctelor
Un magazin plătitor de TVA vinde marfă de 1.000 lei plus TVA 21%. Clientul primește puncte în valoare de 50 lei, utilizabile la cumpărăturile următoare.
La vânzare: - 4111 = 1.210 lei - 707 = 950 lei - 472 (analitic „puncte fidelitate”) = 50 lei - 4427 = 210 lei
TVA se calculează la 1.000 lei. La data exigibilității nu s-a acordat nicio reducere, deci baza de impozitare nu se diminuează (Codul fiscal art. 286 alin. (4) lit. a) exclude din bază doar reducerile acordate „la data exigibilității taxei”).
La răscumpărare, clientul cumpără marfă de 300 lei și folosește punctele de 50 lei: - 4111 = 302,50 lei / 707 = 250 lei, 4427 = 52,50 lei. Reducerea este acordată la data exigibilității, deci TVA se aplică la 250 lei. - 472 = 707 cu 50 lei. Venitul amânat se recunoaște acum.
La expirare, punctele nefolosite se trec din 472 în 707, la data expirării.
Dacă se estimează că onorarea punctelor va costa mai mult decât suma amânată (de exemplu, punctele dau dreptul la un produs gratuit al cărui cost depășește 50 lei), pentru diferență se înregistrează un provizion (pct. 437 alin. (1)).
Când punctele se schimbă pe un produs gratuit
Pentru TVA contează ce primește clientul. Normele metodologice ale Codului fiscal (HG 1/2016), pct. 7 alin. (10) lit. a), prevăd că nu constituie livrare bunurile comercializate în mod obișnuit de firmă și acordate gratuit clientului, dacă sunt de același fel cu cele care îi sunt, i-au fost sau îi vor fi livrate. Aceasta este aplicarea art. 270 alin. (8) lit. b) (stimularea vânzărilor). Pentru bunuri de alt fel, aceleași norme impun condiții suplimentare. De exemplu, valoarea bunului gratuit trebuie să fie mai mică decât valoarea bunurilor livrate consumatorului final. Condițiile trebuie verificate pentru fiecare program.
Tratamentul fiscal al provizionului
Codul fiscal art. 26 alin. (1) permite deducerea provizioanelor „numai în conformitate cu prezentul articol”. Provizionul pentru programe de fidelizare nu se regăsește în categoriile enumerate acolo. Cheltuiala cu constituirea lui este deci nedeductibilă la calculul impozitului pe profit.
De reținut
- Punctele se tratează ca venit în avans (472), nu ca cheltuială (OMFP 1802/2014, pct. 437 alin. (1)).
- Fără o evidență completă a punctelor: venit integral și provizion (pct. 437 alin. (3)).
- TVA se aplică la prețul întreg la vânzarea inițială și la prețul redus la răscumpărare (Codul fiscal art. 286 alin. (4) lit. a)).
- Provizionul pentru fidelizare nu este deductibil fiscal (art. 26 alin. (1)).