Cum se contabilizează serviciile unui arhitect străin pentru un proiect din România?
Acest titlu atinge o zonă pe care cercetarea disponibilă nu o acoperă cu temei verificat, așa că preferăm să spunem asta direct, în loc să extindem o regulă generală peste un caz care poate avea o regulă proprie.
Temeiul legal
„CF art. 278 alin. (2) — Locul prestării serviciilor B2B = locul beneficiarului (bază pentru neimpozabilitate în RO + declarare D390 cod S).” — cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt L17303-17420, dosarul F050.
Regula generală de mai sus se aplică serviciilor B2B „obișnuite” (consultanță, programare, contabilitate). Un serviciu de proiectare/arhitectură legat direct de un imobil situat în România poate intra, potrivit principiilor generale de TVA, sub o regulă distinctă de stabilire a locului prestării — cea legată de locul unde se află bunul imobil, nu de sediul beneficiarului. Cercetarea care stă la baza acestui ghid nu a verificat la sursă textul articolului care reglementează acest caz special, așa că nu îl putem cita aici cu certitudine.
Ce se greșește în practică
- Se aplică automat regula generală a serviciilor B2B (locul la beneficiar) pentru orice serviciu prestat de un furnizor din UE, fără să se verifice dacă serviciul respectiv are o legătură directă cu un imobil — caz în care regula de loc al prestării poate fi alta.
- Se presupune că „arhitect străin, factură fără TVA” e automat corect, fără o verificare punctuală a temeiului aplicabil serviciilor legate de bunuri imobile.
Ce face iConta.eu
Nu putem descrie aici un comportament specific al aplicației pentru acest caz, pentru că nu face parte din operațiunile intracomunitare „standard” (art. 278 alin. 2) verificate în cercetare — motorul de servicii B2B intracomunitare din iConta (verificare VIES, taxare inversă, D390) presupune că locul prestării e la beneficiar, ipoteză care ar trebui confirmată separat pentru un serviciu legat de un imobil, înainte de a introduce operațiunea ca atare.