Ce contribuții plătește un salariat străin în România?
Codul fiscal nu leagă obligația de a plăti CAS și CASS de cetățenia salariatului, ci de domiciliul/reședința în România și de regulile europene de coordonare a sistemelor de securitate socială — un cetățean străin angajat și rezident în România datorează, ca regulă, aceleași contribuții ca un cetățean român aflat în aceeași situație.
Cine e contribuabil la CAS (pensii)
Codul fiscal, art. 136, "Contribuabilii/Plătitorii de venit la sistemul public de pensii": "Următoarele persoane au calitatea de contribuabili/plătitori de venit la sistemul public de pensii, cu respectarea legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, după caz: a) cetățenii români, cetățenii altor state sau apatrizii, pe perioada în care au, conform legii, domiciliul ori reședința în România."
Deci un salariat cetățean străin, dacă are domiciliul sau reședința în România, e contribuabil CAS la fel ca un cetățean român — cu rezerva legislației europene de coordonare (Regulamentele UE de coordonare a sistemelor de securitate socială) și a acordurilor bilaterale de securitate socială, care pot stabili altă țară ca fiind competentă pentru contribuțiile sociale (situație tipică la detașare din alt stat membru UE, cu certificat A1 emis de statul de origine).
Cine e contribuabil la CASS (sănătate)
Codul fiscal, art. 153 alin. (1), "Contribuabilii/Plătitorii de venit la sistemul de asigurări sociale de sănătate": lit. a) — cetățenii români cu domiciliul sau reședința în România. Textul continuă, în alineatele următoare, extinderea calității de contribuabil, cu aceleași rezerve privind legislația europeană și acordurile de securitate socială, la cetățenii altor state aflați în situații comparabile.
Baza de calcul include veniturile din străinătate, cu respectarea coordonării europene
Codul fiscal prevede explicit, pentru veniturile din salarii, că baza de calcul CAS/CASS include câștigul brut realizat din salarii "în țară și în alte state" — dar întotdeauna "cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte". Practic, dacă salariatul e deja asigurat obligatoriu într-un alt stat membru UE (dovedit prin formularul A1), veniturile respective nu se supun dublu contribuțiilor românești.
Când angajatorul nu e stabilit în România
Pentru salariați care lucrează în România dar au angajatori fără sediu social, sediu permanent sau reprezentanță în România, Codul fiscal prevede reguli speciale de declarare și plată a CAS/CASS — fie prin angajator, dacă acesta intră sub incidența legislației europene de coordonare și există un acord în acest sens, fie direct de către persoana fizică, prin Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, depusă lunar, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile.
Excepția digital nomads
Art. 136 lit. b) exceptează explicit de la calitatea de contribuabil CAS pe cetățenii/apatrizii fără domiciliu sau reședință în România, "cu excepția nomazilor digitali... în condițiile în care nomadul digital este prezent pe teritoriul României pentru o perioadă sau mai multe perioade care nu depășesc 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive" — categorie distinctă de un salariat obișnuit angajat de o firmă românească.
Concluzie practică
Pentru un salariat străin obișnuit, angajat direct de o firmă din România și rezident aici, tratamentul CAS/CASS e identic celui aplicat unui salariat cetățean român, cu excepția cazurilor în care legislația europeană de coordonare sau un acord bilateral de securitate socială stabilesc altă țară competentă — situație care trebuie verificată punctual, prin certificatul A1 sau documentul echivalent.