Corectarea erorilor din anii anteriori: procedura greșită
Cea mai frecventă greșeală, când se descoperă o eroare dintr-un an financiar deja închis, e reflexul de a „reface" situațiile financiare vechi ca și cum eroarea n-ar fi existat niciodată. Reglementările contabile interzic explicit acest lucru: eroarea se corectează în prezent, pe rezultatul reportat, nu prin rescrierea trecutului.
Temeiul legal
„(2) Corectarea erorilor semnificative aferente exercițiilor financiare precedente se efectuează pe seama rezultatului reportat (contul 1174 «Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile»). (3) Erorile nesemnificative aferente exercițiilor financiare precedente se corectează, de asemenea, pe seama rezultatului reportat. Totuși, potrivit politicilor contabile aprobate, erorile nesemnificative pot fi corectate pe seama contului de profit și pierdere." — OMFP 1802/2014 (reglementările contabile), pct. 67 alin. (2) și (3) (sursă: anaf_surse/omfp_1802_2014_reglementari_consolidat.txt)
Procedura corectă, conform întregii secțiuni 2.5.2 din reglementări:
- Corectarea erorilor aferente exercițiului financiar curent se face pe seama contului de profit și pierdere (pct. 67 alin. (1)) — dacă eroarea e descoperită în același an în care a fost făcută, e simplu.
- Corectarea erorilor aferente exercițiilor financiare precedente (deja închise) se face pe seama rezultatului reportat, contul 1174 „Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile" — nu pe seama contului de profit și pierdere al anului curent (cu excepția erorilor nesemnificative, unde politica contabilă poate permite și varianta pe profit și pierdere).
- Situațiile financiare ale exercițiilor anterioare nu se modifică: „Corectarea erorilor aferente exercițiilor financiare precedente nu determină modificarea situațiilor financiare ale acelor exerciții" (pct. 68 alin. (1)) — bilanțul deja depus la finalul anului trecut rămâne așa cum a fost depus.
- Nu se ajustează nici informațiile comparative: dacă situațiile financiare curente prezintă coloane comparative cu anul precedent, acestea nu se rescriu pentru a reflecta corecția — informația despre eroare și perioada afectată se prezintă în notele explicative, nu prin modificarea cifrelor comparative (pct. 68 alin. (2) și (3)).
- Distincția semnificativ/nesemnificativ contează pentru unde se înregistrează corecția, dar și pentru amploarea informării: o eroare semnificativă e cea care ar putea influența deciziile economice ale utilizatorilor situațiilor financiare.
Ce se greșește în practică
- Se „redeschide" contabil anul anterior și se modifică direct înregistrările sau soldurile deja raportate, în loc să se înregistreze corecția în anul curent, pe rezultatul reportat — încalcă direct regula de la pct. 68 alin. (1).
- Se corectează o eroare semnificativă din anii anteriori direct pe contul de profit și pierdere al anului curent, distorsionând rezultatul curent, în loc să treacă prin rezultatul reportat (cont 1174), unde legea o plasează explicit pentru erorile semnificative.
- Se omite prezentarea în notele explicative a naturii erorii și a perioadei afectate — o cerință expresă (pct. 68 alin. (3)), nu opțională, indiferent unde s-a înregistrat corecția.
Ce face iConta.eu
iConta.eu permite înregistrarea notelor contabile de corecție introduse de contabil, inclusiv pe conturile de rezultat reportat. Aplicația nu decide automat dacă o eroare descoperită e semnificativă sau nesemnificativă și nici nu generează automat mențiunile obligatorii din notele explicative privind natura erorii și perioada afectată — aceste evaluări și texte rămân responsabilitatea profesională a contabilului, conform politicilor contabile ale firmei.