Cum declar în D394 facturile emise prin autofacturare?

Autofacturile au în D394 o rubrică proprie: cartușul „I. Alte informații”, pct. 2.2.3. Acolo se trec seria și numărul lor, împreună cu baza impozabilă și TVA, defalcate pe cote. Instrucțiunile interzic dublarea: informațiile despre autofacturare „nu vor fi declarate la alte rubrici din declaraţie”.

Temeiul

Instrucțiunile D394 sunt în anexa nr. 2 la OPANAF 3769/2015, în forma înlocuită prin OPANAF 2194/2025, aplicabilă operațiunilor de la 1 august 2025.

• Secțiunea 1 pct. 1 lit. a) cere ca, pentru livrările/prestările taxabile în România, să se înscrie în declarație și „baza impozabilă şi TVA aferente facturilor emise prin autofacturare”.
• Secțiunea 1 lit. I pct. 2.2.3 precizează conținutul: „seria şi numărul facturilor emise prin autofacturare, inclusiv baza impozabilă şi TVA aferente, defalcate pe fiecare cotă (24%, 21%, 20%, 19%, 11%, 9%, 5%)”. Sunt exceptate facturile emise de beneficiar în numele furnizorilor, care au rubrica lor la pct. 2.2.4.

Ce autofacturi apar aici

Codul fiscal art. 319 alin. (8) obligă persoana înregistrată în scopuri de TVA să autofactureze „fiecare livrare de bunuri sau prestare de servicii către sine”. Un exemplu tipic este un bun preluat din activitate pentru uz personal, pentru care s-a dedus TVA la achiziție. Aceste autofacturi privesc operațiuni taxabile în România și intră în D394 la pct. 2.2.3.

Autofacturile pentru un transfer în alt stat membru, prevăzute la art. 319 alin. (9), privesc operațiuni intracomunitare. Acestea nu sunt livrări taxabile în România și, potrivit pct. 2.1 din aceeași secțiune, facturile alocate operațiunilor intracomunitare se exclud din plaja declarată.

Unde NU se trece autofactura

Autofactura nu se trece în lista de operațiuni cu parteneri (lit. C), ca livrare de tip L către propriul cod fiscal. Nu se adaugă nici în alt cartuș. Singurul loc este pct. 2.2.3. Seria și numărul intră și în intervalul facturilor emise din plajă, declarat la pct. 2.2, pentru că pct. 2.2.3 este un „din care” al acestui total.

Exemplu

În martie 2026, o firmă care aplică cota standard de 21% (Codul fiscal art. 291 alin. (1)) emite autofactura AF 7. Documentul privește un laptop preluat de asociat pentru uz personal, cu baza impozabilă de 3.000 lei și TVA de 630 lei. Tot în martie emite factura AF 8, pentru produse din stoc acordate gratuit, cu baza de 1.000 lei și TVA de 210 lei.

În D394 pentru martie: - la pct. 2.2 intervalul facturilor emise include AF 7 și AF 8; - la pct. 2.2.3 se înscriu AF 7 și AF 8, cu baza totală de 4.000 lei și TVA de 840 lei, pe cota de 21%; - nicio linie în lista de la lit. C.

Pași practici pentru contabil

1. Marcați autofacturile distinct în jurnalul de vânzări, eventual cu o serie proprie.
2. Totalizați baza și TVA pe fiecare cotă, separat de facturile obișnuite.
3. Verificați că autofacturile nu au fost preluate automat ca livrări către firma însăși în lista de parteneri.
4. Separați autofacturile de facturile emise de dumneavoastră ca beneficiar, în numele furnizorilor. Acestea merg la pct. 2.2.4.

De reținut

• Autofacturile se declară la pct. 2.2.3, cu serie, număr, bază și TVA pe cote.
• Instrucțiunile interzic declararea lor și la alte rubrici.
• Facturile emise în numele furnizorilor (art. 319 alin. (18)) nu sunt autofacturi în sensul pct. 2.2.3. Merg la pct. 2.2.4.
• Autofacturile pentru transferuri intracomunitare nu privesc operațiuni taxabile în România.

Toate ghidurile · ← iConta.eu · Termeni și condiții