Pot deduce utilitățile locuinței dacă PFA-ul lucrează de acasă?
Un PFA care își stabilește sediul activității în propria locuință (sau în locuința altei persoane) nu poate deduce integral facturile de utilități ale casei — legea leagă deducerea de existența unui contract de comodat și de partea din imobil aferentă utilizării în scopul afacerii.
Temeiul legal
„(5) Sunt cheltuieli deductibile, cu titlul de exemplu următoarele: [...] r) cheltuielile cu funcționarea și întreținerea aferente bunurilor imobile care fac obiectul unui contract de comodat, potrivit înțelegerii din contract, pentru partea aferentă utilizării în scopul afacerii; [...] w) alte cheltuieli efectuate în scopul realizării veniturilor. Sunt cheltuieli deductibile și cele efectuate pentru întreținerea și funcționarea spațiilor folosite pentru desfășurarea afacerilor chiar dacă documentele sunt emise pe numele proprietarului, și nu pe numele contribuabilului." — HG nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, pct. 7 alin. (5) lit. r) și w), date în aplicarea art. 68 din Codul fiscal (sursă: anaf_surse/hg_1_2016_norme_cod_fiscal.txt)
Ce rezultă concret din acest text (normele de aplicare a art. 68 din Codul fiscal, privind veniturile din activități independente — nu normele de la art. 25, aplicabile impozitului pe profit al persoanelor juridice, care folosesc o formulă similară de suprafață pentru sediile din locuințe ale companiilor):
- Condiția de bază e existența unui contract de comodat (sau altă formă de folosință recunoscută) pentru imobil, care să stabilească partea aferentă utilizării în scopul afacerii — fără el, nu există bază pentru deducerea cheltuielilor de întreținere a sediului.
- Deducerea se limitează, „potrivit înțelegerii din contract", la partea aferentă utilizării în scopul afacerii — legea nu impune obligatoriu o formulă exactă de suprafață (mp sediu/mp locuință totală), ci lasă delimitarea pe seama contractului; în practică, cea mai uzuală și verificabilă metodă rămâne raportul de suprafață.
- Cheltuielile cu utilitățile (energie, apă, încălzire etc.) rămân deductibile chiar dacă facturile sunt emise pe numele proprietarului locuinței, nu pe numele PFA-ului (lit. w) — atâta timp cât corespund părții folosite pentru afacere.
- Documentele justificative (contractul de comodat, facturile de la furnizorii de utilități) trebuie păstrate pentru a susține atât existența înțelegerii, cât și proporția aplicată.
Ce se greșește în practică
- Se deduc integral facturile de utilități ale locuinței, fără nicio delimitare a părții aferente activității — o eroare care, la un control, poate duce la recalificarea integrală a cheltuielii ca nedeductibilă.
- Se deduc cheltuieli fără un contract de comodat (sau altă formă de folosință) care să stabilească partea alocată activității — fără acest document, deducerea nu are bază legală.
- Se confundă norma aplicabilă PFA-ului (art. 68 din Codul fiscal) cu cea aplicabilă persoanelor juridice (art. 25), care conține o formulă explicită de suprafață — la PFA, legea cere doar ca partea dedusă să corespundă „înțelegerii din contract", nu neapărat unei formule de suprafață identice cu cea de la impozitul pe profit.
Ce face iConta.eu
iConta.eu are un modul de Registru de evidență fiscală pentru persoane fizice (venituri, cheltuieli deductibile și venit net pe fiecare sursă de venit, conform art. 68 din Codul fiscal). Aplicația nu calculează însă automat, pe baza unui contract de comodat introdus, partea din cheltuielile cu sediul din locuința personală a unui PFA aferentă utilizării în scopul afacerii — încadrarea și proporția rămân, la acest moment, o determinare manuală a contabilului, introdusă direct ca sumă deductibilă.