Ce fac dacă am dedus TVA pentru marfă lipsă fără justificare?
Regula generală e simplă: TVA dedusă la achiziția unei mărfi rămâne dedusă doar cât timp marfa își urmează destinația economică. Dacă marfa dispare din gestiune și lipsa nu poate fi dovedită prin documente, deducerea inițială trebuie ajustată.
Temeiul legal
„(2) Nu se ajustează deducerea inițială a taxei în cazul: a) bunurilor distruse, pierdute sau furate, în condițiile în care aceste situații sunt demonstrate sau confirmate în mod corespunzător de persoana impozabilă. În cazul bunurilor furate, persoana impozabilă demonstrează furtul bunurilor pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare;" — Cod fiscal, art. 304 alin. (2) lit. a) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
Textul funcționează „pe dos" față de cum e citit adesea: excepția de la ajustare (deci dreptul de a păstra deducerea) se aplică numai dacă lipsa e demonstrată sau confirmată corespunzător — nu automat, orice lipsă constatată la inventar.
- Cu justificare (proces-verbal de constatare a degradării, dovadă a calamității, dovadă a perisabilității în limitele legale, acte de la organele judiciare pentru furt): deducerea inițială rămâne, TVA nu se ajustează.
- Fără nicio justificare (lipsă la inventar, fără explicație documentată, peste limitele de perisabilitate acceptate): situația nu se încadrează în excepția de la art. 304 alin. (2), deci deducerea inițială trebuie ajustată — practic, TVA dedusă la achiziție trebuie „întoarsă", colectată din nou.
- Cheltuiala cu bunul lipsă, neimputabil și fără acoperire de asigurare, e oricum nedeductibilă la impozitul pe profit/micro, iar TVA aferentă — dacă e datorată potrivit titlului VII — urmează același regim de nedeductibilitate.
- Dacă lipsa e imputată unei persoane (angajat, gestionar), operațiunea capătă alt regim: suma imputată devine, de regulă, o livrare/prestare asimilată, cu TVA colectată la valoarea imputată, nu o simplă ajustare a deducerii inițiale.
- Ajustarea, când e datorată, se înscrie ca regularizare în decontul de TVA aferent perioadei în care lipsa a fost constatată (de regulă, în urma inventarierii).
Ce se greșește în practică
- Se tratează orice minus de inventar ca „pierdere normală", fără proces-verbal sau altă dovadă, și se lasă TVA dedusă nemodificată — exact situația pe care art. 304 alin. (2) NU o scutește de ajustare.
- Se confundă perisabilitatea legală (norme de perisabilitate aprobate) cu o lipsă nejustificată oarecare — doar prima intră, de regulă, în categoria pierderilor acceptate fiscal, fără o justificare individuală suplimentară.
- Se omite ajustarea TVA chiar și atunci când lipsa e recunoscută ca nejustificată în contabilitate (cheltuială înregistrată ca nedeductibilă), tratând cele două aspecte — impozit pe profit și TVA — ca independente, deși legea le leagă explicit.
Ce face iConta.eu
La data acestui ghid, iConta.eu nu automatizează ajustarea TVA pentru bunuri constatate lipsă din gestiune. Modulul de stocuri (evidență global-valorică) propune contabilului note ciornă pentru operațiunile de gestiune, dar decizia dacă o lipsă e justificată (și deci scutită de ajustare) sau nejustificată (și deci supusă ajustării conform art. 304 alin. (2)) rămâne o evaluare pe care contabilul o face pe baza documentelor concrete — proces-verbal de inventariere, dovezi de calamitate sau de furt — și o înregistrează manual, prin jurnalul contabil obișnuit.