Depășirea pragului de vânzări la distanță intra-UE: obligații
O firmă românească ce vinde bunuri online către persoane fizice din alte state membre UE (de exemplu, un magazin online care livrează în Franța sau Germania) poate factura, la început, cu TVA românesc. Există însă un prag unic la nivelul UE peste care lucrurile se schimbă: TVA-ul datorat nu mai este cel românesc, ci cel al țării unde ajunge clientul.
Temeiul legal
„Prevederile art. 275 alin. (2) si art. 278 alin. (5) lit. h) nu se aplică dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: a) furnizorul sau prestatorul este stabilit sau, dacă nu este stabilit, își are domiciliul stabil sau reședința obișnuită într-un singur stat membru; [...] b) sunt prestate servicii către persoane neimpozabile [...] sau sunt expediate ori transportate bunuri către un stat membru, altul decât statul membru prevăzut la lit. a); și c) valoarea totală, fără TVA, a operațiunilor prevăzute la lit. b) nu depășește, în anul calendaristic curent, 10.000 euro sau echivalentul acestei sume în moneda națională și nici nu a depășit această sumă în cursul anului calendaristic precedent." — Cod fiscal (Legea 227/2015), art. 278^1 alin. (1) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
„(2) Atunci când, în cursul unui an calendaristic, pragul prevăzut la alin. (1) lit. c) este depășit, prevederile art. 275 alin. (2) și art. 278 alin. (5) lit. h) se aplică de la momentul depășirii pragului." — Cod fiscal, art. 278^1 alin. (2) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
Ce înseamnă concret pentru o firmă din România:
- Cât timp valoarea cumulată a vânzărilor la distanță de bunuri și a serviciilor electronice către persoane fizice din alte state membre UE nu depășește 10.000 euro/an (nici în anul curent, nici în anul precedent), locul livrării rămâne în România, iar TVA-ul aplicat este cel românesc.
- Din momentul depășirii pragului în cursul anului, locul livrării devine statul membru al clientului, pentru toate operațiunile ulterioare depășirii — nu retroactiv pentru cele dinaintea depășirii.
- Practic, firma are de ales: fie se înregistrează în scopuri de TVA în fiecare stat membru unde are clienți, fie optează pentru regimul special OSS (One Stop Shop, art. 315 din Codul fiscal), prin care declară și plătește centralizat, din România, TVA-ul datorat tuturor statelor de consum.
- Firma poate opta să aplice regulile de la art. 275 alin. (2) și art. 278 alin. (5) lit. h) și înainte de a atinge pragul, dacă e stabilită în România — opțiune valabilă pentru cel puțin doi ani calendaristici, conform art. 278^1 alin. (3).
Ce se greșește în practică
- Se verifică pragul de 10.000 euro separat pentru bunuri și separat pentru servicii electronice, deși legea cere cumularea celor două categorii într-un singur plafon.
- Se aplică TVA românesc în continuare după depășirea pragului, până la sfârșitul lunii sau al trimestrului, în loc de a schimba regimul chiar de la tranzacția care a dus la depășire.
- Se ignoră vânzările din anul calendaristic precedent la verificarea încadrării în prag — un depășire anul trecut menține obligația și în anul curent, chiar dacă vânzările actuale sunt sub 10.000 euro.
- Se optează pentru înregistrare separată în fiecare stat membru fără a lua în calcul complexitatea administrativă comparativ cu o singură înregistrare OSS.
Ce face iConta.eu
La data acestui ghid, iConta.eu nu are o funcție automată care să urmărească plafonul cumulat de 10.000 euro pentru vânzările la distanță intracomunitare și nici nu generează declarația OSS. Facturarea și evidența TVA pentru vânzări interne și pentru operațiuni intracomunitare de bunuri (inclusiv raportarea D390) sunt acoperite de aplicație, dar monitorizarea plafonului special de la art. 278^1 și decizia de a trece la TVA-ul țării de destinație rămân, în prezent, în sarcina contabilului.