Descoperirea veniturilor nedeclarate: consecințe
Actualizat la 13.10.2026
Când organul fiscal constată, în cadrul unui control sau al unei verificări documentare, că un contribuabil a avut venituri nedeclarate sau declarate incorect, legea îi dă instrumentele să stabilească oricum baza de impozitare — chiar și fără o declarație corectă din partea contribuabilului — și să aplice sancțiuni fiscale specifice, separate de eventuala răspundere penală pentru evaziune.
Temeiul legal
„(1) Organul fiscal stabilește baza de impozitare și creanța fiscală aferentă, prin estimarea rezonabilă a bazei de impozitare, folosind orice probă și mijloc de probă prevăzute de lege, ori de câte ori acesta nu poate determina situația fiscală corectă. [...] (1) Pentru obligațiile fiscale principale nedeclarate sau declarate incorect de contribuabil/plătitor și stabilite de organul fiscal prin decizii de impunere, contribuabilul/plătitorul datorează o penalitate de nedeclarare de 0,08% pe fiecare zi, începând cu ziua imediat următoare scadenței și până la data stingerii sumei datorate, inclusiv [...] (3) Penalitatea de nedeclarare prevăzută la alin. (1) se majorează cu 100% în cazul în care obligațiile fiscale principale au rezultat ca urmare a săvârșirii unor fapte de evaziune fiscală, constatate de organele judiciare, potrivit legii." — Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, art. 106 alin. (1) și art. 181 alin. (1), (3) (sursă: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală)
- Organul fiscal nu are nevoie de o declarație corectă ca să impună o obligație fiscală: dacă evidențele sunt incorecte, incomplete sau lipsesc, poate estima rezonabil baza de impozitare pe orice probă admisă de lege (art. 106 alin. (2) lit. b)).
- Pe lângă impozitul/contribuția stabilite suplimentar și dobânzile de întârziere obișnuite, se datorează separat penalitatea de nedeclarare de 0,08%/zi, calculată din ziua următoare scadenței inițiale — deci retroactiv, nu de la data controlului.
- Dacă faptele sunt calificate de organele judiciare drept evaziune fiscală, penalitatea de nedeclarare se dublează (majorare cu 100%).
- Penalitatea se reduce cu 75% dacă suma stabilită prin decizie este achitată sau eșalonată rapid (art. 181 alin. (2)), un stimulent real pentru a nu contesta la nesfârșit o sumă corect stabilită.
- Pentru persoane fizice, aceleași reguli de estimare se aplică și veniturilor a căror sursă nu a fost identificată în cadrul verificării situației fiscale personale (art. 181 alin. (12)).
Ce se greșește în practică
- Se crede că, fără declarație depusă de contribuabil, organul fiscal „nu are de unde ști" suma datorată — de fapt, estimarea rezonabilă e un drept expres al organului fiscal (art. 106).
- Se ignoră faptul că penalitatea de nedeclarare (0,08%/zi) se cumulează cu dobânda de întârziere obișnuită, nu o înlocuiește (art. 181 alin. (4)).
- Se presupune că plata imediată a sumei stabilite prin decizie „anulează" penalitatea — de fapt doar o reduce cu 75%, dacă plata/eșalonarea se face în termenul legal.
- Se subestimează riscul calificării ca evaziune fiscală, care dublează penalitatea și deschide și răspunderea penală, separată de cea fiscală.
Ce face iConta.eu
iConta.eu nu descoperă și nu raportează venituri nedeclarate — nu e rolul unei aplicații de contabilitate. Aplicația are însă un modul de alerte de control fiscal (aplicația) care compară obligațiile declarative datorate cu cele efectiv depuse și semnalează firmei nepotrivirile (declarații lipsă, discrepanțe cu datele ANAF) înainte ca acestea să devină un motiv de inspecție. Scopul e prevenția — reducerea riscului de a ajunge exact în situația descrisă mai sus — nu constatarea propriu-zisă a veniturilor nedeclarate, care rămâne atribuția exclusivă a organului fiscal.