Devenit rezident fiscal în cursul anului: pentru ce perioadă ai obligație fiscală integrală?
Persoana fizică devenită rezidentă în România în cursul unui an are obligație fiscală integrală numai pentru perioada din an în care este rezidentă. Pentru restul anului e impozitată ca nerezident, doar pe veniturile din România. Întrebarea practică e de la ce dată începe perioada de rezidență, iar răspunsul diferă după criteriul îndeplinit. Aici, ordinul din 2016 și Codul fiscal modificat în 2021 nu spun exact același lucru.
Temeiul legal
„Dacă o persoană fizică devine rezidentă în România numai pentru o perioadă dintr-un an fiscal, această persoană fizică are obligație fiscală integrală în România numai pentru acea perioadă din anul fiscal în care este considerată rezidentă; pentru perioada din anul fiscal, respectiv de la data sosirii în România și până la data la care devine rezidentă în România, persoana fizică este considerată nerezidentă, fiind supusă impozitului numai pentru veniturile obținute din România." — OMFP 1099/2016, art. 16 alin. (4) (sursă: anaf_surse/ordin_1099_2016.html)
„Persoana fizică nerezidentă care îndeplinește condiția de rezidență prevăzută la art. 7 pct. 28 lit. b) este supusă impozitului pe venit pentru veniturile obținute din orice sursă, atât din România, cât și din afara României, începând cu prima zi în care declară că centrul intereselor vitale se află în România." — Codul fiscal (Legea 227/2015), art. 59 alin. (2) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
„Persoana fizică nerezidentă care îndeplinește condiția de rezidență prevăzută la art. 7 pct. 28 lit. c) este supusă impozitului pe venit pentru veniturile obținute din orice sursă, atât din România, cât și din afara României, începând cu prima zi a sosirii în România." — Codul fiscal (Legea 227/2015), art. 59 alin. (2^1) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
Cum se citesc împreună:
- Principiul din ordin rămâne. Obligația integrală acoperă numai perioada de rezidență, nu tot anul fiscal.
- Criteriul centrului intereselor vitale (art. 7 pct. 28 lit. b)). Obligația integrală începe din prima zi în care persoana declară că centrul intereselor vitale se află în România.
- Criteriul celor 183 de zile (art. 7 pct. 28 lit. c)). Codul fiscal fixează începutul la prima zi a sosirii în România. Forma aceasta a alineatului se aplică de la 1 ianuarie 2021.
- Contradicția. Ordinul tratează perioada dintre sosire și data devenirii rezident ca perioadă de nerezidență. Pentru criteriul celor 183 de zile, Codul fiscal, ulterior ordinului, impune obligația integrală de la sosire. Când textele diferă, legea are prioritate față de ordin. Ordinul nu a fost adaptat în corpus, așa că pe un caz concret merită confirmată poziția organului fiscal, mai ales prin notificarea emisă după chestionar.
- Excepția convenției. Persoana care dovedește că e rezidentă a unui stat cu care România are convenție de evitare a dublei impuneri e tratată după convenție (art. 59 alin. (3)). Rezidența se dovedește cu certificatul de rezidență fiscală (art. 59 alin. (6)).
- Momentul stabilirii. Organul fiscal notifică în 30 de zile de la depunerea chestionarului de sosire dacă persoana are obligație fiscală integrală sau e impusă doar pentru veniturile din România (OMFP 1099/2016, art. 16 alin. (3)).
Un consultant străin sosește în România pe 1 martie 2026 pentru un proiect la SC Exemplu SRL și rămâne până la sfârșitul anului. Nu prezintă certificat de rezidență dintr-un stat cu convenție. Prezența lui depășește 183 de zile la sfârșitul lui august 2026 (a 183-a zi este 30 august). În afară de onorariile din România, încasează chirii de la un apartament din statul de origine.
- Ianuarie-februarie 2026: nu era în România, deci nu are obligație fiscală integrală aici.
- După Codul fiscal (art. 59 alin. (2^1)), obligația integrală începe din 1 martie 2026, prima zi a sosirii. Chiriile din străinătate încasate din martie până în decembrie intră în sfera impozitului pe venit în România.
- După lectura strictă a ordinului, perioada 1 martie-30 august ar fi fost de nerezidență, iar chiriile din acele luni nu s-ar fi impozitat în România.
Diferența dintre lecturi înseamnă aproape șase luni de venituri din străinătate. Regula din lege prevalează.
Ce se greșește în practică
- Persoana devenită rezidentă e impozitată pe veniturile mondiale pentru tot anul, inclusiv pentru lunile dinaintea sosirii.
- Se aplică art. 16 alin. (4) din ordin fără să se verifice art. 59 alin. (2^1) din Codul fiscal, care mută începutul la data sosirii pentru criteriul celor 183 de zile.
- Se confundă cele două criterii. La centrul intereselor vitale, data relevantă e cea declarată, nu data sosirii.
- Nu se cere certificatul de rezidență din statul de origine, deși el poate schimba complet rezultatul, prin convenție.
- Se ignoră notificarea ANAF primită după chestionar, care fixează situația persoanei.
Ce face iConta.eu
iConta.eu nu stabilește perioada de rezidență fiscală a unei persoane și nu împarte anul fiscal între rezidență și nerezidență. Aplicația ține evidența contabilă, salarizarea și declarațiile firmelor din portofoliu. Statul de plată nu are o încadrare distinctă rezident/nerezident, iar efectul rezidenței asupra veniturilor personale se analizează de contabil.