Când devine sediu permanent în România șantierul de construcții al unei firme străine?
Un șantier de construcții, un proiect de montaj sau o activitate de supervizare legată de acestea devine sediu permanent în România atunci când durează mai mult de 6 luni, iar dacă se aplică o convenție de evitare a dublei impuneri, contează termenul din convenție. Durata se socotește de la data începerii activității, nu de la data facturii sau a înregistrării fiscale. Perioadele contractelor conexe, legate direct de contractul de bază, se adaugă.
Miza e mare: odată depășit termenul, firma străină datorează impozit pe profit în România de la începutul activității, nu doar pentru perioada de după depășire.
Temeiul legal
„Un sediu permanent presupune un șantier de construcții, un proiect de construcție, un ansamblu sau montaj ori activități de supervizare legate de acestea, numai dacă șantierul, proiectul sau activitățile durează mai mult de 6 luni.” — Codul fiscal (Legea 227/2015), art. 8 alin. (3) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
„În situația în care, înainte de sfârșitul unui an fiscal, nu se determină dacă activitățile unui nerezident în România vor fi pe o durată suficientă pentru a deveni un sediu permanent, veniturile și cheltuielile acelui an fiscal vor fi luate în considerare în următorul an fiscal, în situația în care durata legală de 6 luni sau termenul prevăzut în convenția de evitare a dublei impuneri, după caz, sunt depășite.” — Codul fiscal (Legea 227/2015), art. 36 alin. (4) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
„Pentru încadrarea unui șantier de construcții sau a unui proiect de construcție, ansamblu ori montaj sau activități de supervizare legate de acestea și a altor activități similare ca sedii permanente se va avea în vedere data începerii activității din contractele încheiate cu persoanele juridice române beneficiare sau alte informații ce probează începerea activității. Perioadele consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate în mod direct cu primul contract ce a fost executat se adaugă la perioada care s-a consumat pentru realizarea contractului de bază.” — HG 1/2016, Normele metodologice ale Codului fiscal, titlul II pct. 37 alin. (2) (sursă: anaf_surse/hg_1_2016_norme_cod_fiscal.txt)
Ce înseamnă concret:
- Pragul este de peste 6 luni în Codul fiscal. Dacă firma străină e rezidentă într-un stat cu care România are convenție de evitare a dublei impuneri, se verifică termenul din convenție (poate fi diferit).
- Începutul se ia din contractul cu beneficiarul român sau din alte dovezi ale începerii efective (proces-verbal de predare a amplasamentului, jurnal de șantier, pontaje).
- Contractele conexe legate direct de primul contract se adună la durata lui. Împărțirea lucrării în mai multe contracte scurte nu ține șantierul sub prag.
- Efectul în timp: dacă la sfârșitul anului încă nu se știe dacă durata va depăși pragul, veniturile și cheltuielile acelui an se iau în calcul în anul următor, când pragul e depășit (art. 36 alin. (4)). Din impozitul datorat se scad sumele reținute la sursă anterior înregistrării sediului permanent, dacă au fost plătite.
O firmă din statul X semnează cu SC Exemplu SRL un contract de montaj. Amplasamentul e predat la 1 martie 2026, iar montajul se încheie la 15 august 2026, adică 5 luni și jumătate. Luat singur, contractul nu trece de 6 luni.
La 1 septembrie 2026 aceeași firmă începe un contract conex de punere în funcțiune a instalației montate, încheiat la 31 octombrie 2026. Fiind legat direct de contractul de bază, perioada lui se adaugă. Durata totală trece de 6 luni, deci șantierul devine sediu permanent. Dacă convenția cu statul X nu prevede un termen mai lung, impozitul pe profit se datorează de la 1 martie 2026.
Ce se greșește în practică
- Se socotește durata de la prima factură sau de la înregistrarea fiscală a firmei străine, nu de la începerea efectivă a activității din contract.
- Fiecare contract e tratat separat, deși lucrările sunt legate direct între ele. Normele cer însumarea contractelor conexe.
- Se aplică pragul de 6 luni fără să se verifice convenția de evitare a dublei impuneri cu statul de rezidență al firmei.
- Beneficiarul român uită că are propriile obligații: contractele de construcții, montaj, supraveghere sau asistență tehnică încheiate cu nerezidenți se înregistrează la organul fiscal, potrivit art. 8 alin. (8) din Codul fiscal.
Ce face iConta.eu
Decizia dacă un șantier a devenit sediu permanent se ia pe baza contractelor și a datelor efective. Rămâne a contabilului: aplicația nu are o funcție care să numere automat durata șantierelor sau să însumeze contractele conexe. Pentru sediul permanent înregistrat, iConta.eu oferă contabilitatea generală și generarea declarației D101, validată pe validatorul oficial ANAF. Pentru beneficiarul român care a reținut impozit la sursă din plățile către nerezident, aplicația poate genera declarația informativă D207, pe baza listei de beneficiari introduse de contabil.