Ce documente trebuie păstrate pentru o operațiune triunghiulară?
Într-o operațiune triunghiulară, firma din mijloc, adică cumpărătorul revânzător, evită înregistrarea în statul de destinație numai dacă poate dovedi condițiile simplificării. Codul fiscal art. 276 alin. (5) îi cere să „facă dovada” că achiziția intracomunitară din celălalt stat a fost neimpozabilă. Dosarul de documente este deci condiția de care depinde tratamentul fiscal, nu o simplă formalitate.
Ce trebuie dovedit
Pentru ca achiziția intermediarului să fie neimpozabilă, Codul fiscal art. 268 alin. (8) lit. b) și art. 307 alin. (4) cer, pe scurt:
- un cumpărător revânzător înregistrat în scopuri de TVA într-un stat membru, altul decât statul de plecare și cel de sosire;
- achiziția făcută în vederea unei livrări ulterioare în statul de sosire;
- bunuri transportate direct de la primul furnizor la beneficiarul final;
- un beneficiar final înregistrat în scopuri de TVA în statul de sosire;
- desemnarea beneficiarului ca persoană obligată la plata taxei.
Normele metodologice (HG 1/2016, titlul VII, pct. 3 alin. (13)) adaugă o condiție practică importantă. Relația de transport trebuie să existe „între furnizor și cumpărătorul revânzător”. Dacă transportul este realizat de beneficiarul livrării ulterioare, „nu sunt aplicabile măsurile de simplificare”.
Documentele, pe condiții
| Condiție | Document |
|---|---|
| Codurile de TVA ale părților | Facturile cu codurile înscrise și verificările VIES salvate |
| Transport direct din statul 1 în statul 3 | CMR sau alt document de transport, cu locul de încărcare și cel de descărcare |
| Cine a organizat transportul | Contractele sau comenzile cu condiția Incoterms și factura transportatorului |
| Livrarea ulterioară | Contractul sau comanda beneficiarului final, anterioare expedierii |
| Desemnarea beneficiarului | Factura intermediarului către beneficiar, cu mențiunea „taxare inversă” (art. 319 alin. (20) lit. m)) |
Dacă firma românească este intermediarul
Normele (pct. 3 alin. (14)) cer intermediarului român care a comunicat furnizorului codul RO:
- să emită factura cu „codul său de înregistrare în scopuri de TVA în România și codul de înregistrare în scopuri de TVA din al treilea stat membru al beneficiarului livrării” (lit. a));
- să nu înscrie achiziția în declarația recapitulativă. În decont, achiziția merge la rubrica achizițiilor neimpozabile (lit. b));
- să raporteze livrarea în decont, la livrări intracomunitare scutite, și în D390 cu codul T (lit. c)).
Dacă firma românească este beneficiarul final
Potrivit pct. 3 alin. (13) lit. a) și b), beneficiarul din România plătește taxa pentru livrarea primită, conform art. 307 alin. (4). Achiziția se înscrie la rubricile pentru achiziții intracomunitare din decont și în D390. Păstrează factura intermediarului, din care rezultă desemnarea ta ca plătitor, și documentul de transport.
Exemplu
O firmă din România (B) cumpără utilaje de la un furnizor din Germania (A) și le revinde unui client din Ungaria (C). Utilajele pleacă direct din Germania în Ungaria, cu transport comandat de A, în condiția DAP.
Dosarul lui B cuprinde:
- factura lui A, cu codul RO al lui B;
- factura lui B către C, cu codul RO al lui B, codul HU al lui C și mențiunea „taxare inversă”;
- CMR-ul Germania–Ungaria;
- contractul cu A, cu condiția DAP;
- verificările VIES pentru codurile DE și HU.
Dacă C ar fi trimis propriul camion în Germania, simplificarea nu s-ar mai aplica.
De reținut
- Simplificarea triunghiulară depinde de dovezi: fără transport direct documentat, operațiunea nu mai beneficiază de ea.
- Transportul trebuie organizat de furnizor sau de revânzător, nu de beneficiarul final.
- Intermediarul român raportează livrarea cu codul T și nu raportează achiziția în D390.