Ce documente poate ridica Antifrauda la control
Controlul antifraudă e diferit, ca regim juridic, de o inspecție fiscală clasică — se desfășoară de regulă fără înștiințare prealabilă și are reguli proprii, stabilite la Capitolul III din Codul de procedură fiscală (Legea 207/2015).
Cine face controlul și în ce scop
Art. 136 Cod de procedură fiscală:
alin. (1): „Controlul antifraudă se efectuează de către funcționarii publici din cadrul Direcției generale antifraudă fiscală pe întreg teritoriul țării, în baza analizei de risc."
alin. (2): „Controlul antifraudă are ca obiect prevenirea și combaterea fraudei și evaziunii fiscale. Organele de control antifraudă fiscală exercită activități de control operativ, fără informarea prealabilă a contribuabilului/plătitorului cu privire la efectuarea controlului."
Alin. (3) permite controlul chiar fără analiză de risc prealabilă, în cazuri de încălcări care impun intervenție imediată sau în acțiuni cu caracter specific de prevenire/combatere a fraudei.
Reținerea documentelor
Art. 137 Cod de procedură fiscală stabilește regulile de desfășurare și drepturile contribuabilului pe durata controlului. Printre drepturile explicit recunoscute contribuabilului la alin. (4):
„e) de a primi dovadă scrisă în cazul reținerii unor documente ca urmare a activității de control antifraudă."
Așadar, legea confirmă explicit că organele de control antifraudă pot reține documente în cursul controlului — dar contribuabilul are dreptul să primească o dovadă scrisă a ceea ce a fost reținut, tocmai pentru ca reținerea să fie verificabilă și opozabilă ulterior. Aceleași alin. (4) mai dau contribuabilului dreptul de a solicita legitimarea organelor de control, de a beneficia de asistență de specialitate, de a fi informat pe parcurs asupra constatărilor și ca activitatea firmei să fie cât mai puțin afectată pe durata controlului.
Ce se întâmplă cu documentele reținute
Controlul se consemnează, dacă are loc la sediul contribuabilului, în registrul unic de control (art. 137 alin. 3), iar la finalizare se încheie proces-verbal de control, care se comunică contribuabilului:
art. 137^1 alin. (1): „La finalizarea controlului antifraudă se încheie proces-verbal de control, în condițiile legii. Un exemplar al procesului-verbal de control se comunică contribuabilului/plătitorului."
alin. (2): „Procesul-verbal/actul de control... constituie mijloc de probă... inclusiv în situația în care în conținutul său sunt prezentate consecințele fiscale ale neregulilor constatate."
Contribuabilul își poate exprima punctul de vedere față de constatările din procesul-verbal, în termen de 5 zile lucrătoare de la comunicare (art. 137^1 alin. 3) — punct de vedere care se analizează la nivelul Direcției generale antifraudă fiscală și poate conduce la refacerea controlului dacă analiza arată că e necesar (alin. 4-5).
Dreptul de a refuza, în anumite situații
Art. 137 alin. (5) trimite la persoanele de la art. 66 și 67 Cod de procedură fiscală, care au dreptul de a refuza, după caz, furnizarea de informații, efectuarea de expertize și prezentarea unor înscrisuri, în condițiile legii — o excepție limitată, aplicabilă unor categorii speciale (de exemplu, persoane care ar avea obligații de confidențialitate profesională), nu o regulă generală de refuz.
De reținut pentru firmă
- Controlul poate începe fără preaviz — legitimarea organelor de control e obligatorie la începerea lui (art. 137 alin. 2).
- Orice document reținut trebuie să fie însoțit de o dovadă scrisă — cere-o explicit dacă nu ți se oferă din oficiu.
- Procesul-verbal final e act de probă — citește-l cu atenție și folosește termenul de 5 zile lucrătoare pentru a-ți exprima punctul de vedere în scris, dacă ai obiecții față de constatări.
- Controlul antifraudă e distinct de controlul inopinat (art. 134-135 Cod de procedură fiscală), care se derulează de organele de inspecție fiscală, nu de Direcția generală antifraudă fiscală, deși ambele pot avea loc fără înștiințare prealabilă.