Erori frecvente în contabilitatea magazinelor online
La un magazin online, erorile se multiplică repede, pentru că fiecare comandă generează aceleași înregistrări. O regulă aplicată greșit o dată se repetă la sute de facturi. Mai jos sunt cele mai frecvente erori, cu regula corectă.
1. Comenzi fără factură
Mulți comercianți pornesc de la ideea că „persoanele fizice nu cer factură”. Codul fiscal art. 319 alin. (6) lit. a) cere factură pentru fiecare livrare. Scutirea de la alin. (10) lit. a) se aplică doar vânzărilor pentru care se emite bon fiscal. Magazinul care expediază fără bon fiscal trebuie să factureze fiecare comandă, până în a 15-a zi a lunii următoare (alin. (16)).
2. Vânzări înregistrate la suma netă încasată
Procesatorul de plăți sau curierul virează suma minus comisionul, iar contabilitatea înregistrează venitul la suma primită. OMFP 1802/2014, pct. 56 alin. (1), interzice „orice compensare [...] între elementele de venituri și cheltuieli”.
Corect, pentru o comandă de 121 lei (100 + TVA 21) încasată prin procesator, cu un comision de 3 lei: - 4111 = 707 cu 100 lei și 4427 cu 21 lei; - 461 (analitic procesator) = 4111 cu 121 lei; - 627 = 461 cu 3 lei (comisionul, pe baza documentului emis de procesator); - virarea în bancă: 5121 = 461 cu 118 lei.
3. Retururi neînregistrate sau înregistrate doar în stoc
Returul se înregistrează ca reducere a vânzării: factura de stornare diminuează 707 și 4427. Baza de impozitare se reduce în cazul refuzurilor sau al desființării contractului (art. 287 lit. b)). Marfa se reintroduce în stoc prin stornarea descărcării de gestiune, nu ca intrare nouă de la furnizor.
4. O singură cotă de TVA pentru tot catalogul
Magazinele mixte au adesea produse la cote diferite. Cota redusă de 11% (art. 291 alin. (2)) acoperă, printre altele, alimentele, dar nu băuturile alcoolice, băuturile de la codul NC 2202, alimentele cu cel puțin 10 g zahăr adăugat la 100 g și suplimentele alimentare (lit. b)). De asemenea, cuprinde cărțile, ziarele și revistele (lit. g)). Restul catalogului se taxează cu 21% (alin. (1)). Cota trebuie setată pe fiecare produs, nu pe magazin.
5. Pragul de 10.000 euro pentru clienții din UE
Vânzările la distanță către persoane fizice din alte state membre rămân taxabile în România doar cât timp totalul lor, fără TVA, nu depășește 10.000 euro în anul curent și nu l-a depășit în anul precedent (art. 278^1 alin. (1) lit. c)). De la momentul depășirii, locul livrării devine statul clientului (art. 278^1 alin. (2) și art. 275 alin. (2)), iar TVA se datorează acolo, de regulă prin OSS. Eroarea tipică este aplicarea TVA românesc până la sfârșitul anului.
6. Cupoanele de reducere tratate ca vouchere
Normele Codului fiscal (HG 1/2016), pct. 10^1 alin. (2), precizează că instrumentele care dau doar dreptul la o reducere nu sunt cupoane valorice. Codul de reducere de 10% nu se „vinde” și nu se înregistrează separat. Baza de TVA este prețul după reducere (art. 286 alin. (4) lit. a)), iar reducerea apare pe factură.
7. Coletele din afara UE tratate ca achiziții interne
Pentru mărfurile comandate de la furnizori din afara UE, TVA apare la import sau, pentru loturile de maximum 150 euro, prin regimul IOSS (art. 315^2), după caz. Nu apare prin taxare inversă pe factura furnizorului.
De reținut
- Fără bon fiscal, fiecare comandă se facturează (art. 319).
- Venitul se înregistrează brut, iar comisioanele separat (OMFP 1802/2014, pct. 56).
- Retururile se stornează (art. 287 lit. b)).
- Cota de TVA se stabilește pe produs (art. 291).
- Peste 10.000 euro vânzări B2C în UE, TVA se datorează în statul clientului (art. 278^1).