Eșalonarea la plată în 2026: cele două forme și condițiile fiecăreia
De la 1 ianuarie 2026 regulile s-au strâns. Eșalonarea rămâne singura alternativă reală la executarea silită, dar accesul la forma rapidă e acum condiționat de vechimea firmei, de vechimea datoriei și de un plafon maxim. Cine nu se încadrează merge pe forma clasică, cu garanții.
Forma simplificată
Se acordă rapid, fără garanții, dar cu condiții stricte de eligibilitate.
Plafoane maxime de datorie: - persoane fizice — 100.000 lei - persoane juridice — 400.000 lei
Condiții pentru persoane juridice: - entitatea să fie înființată cu minimum 12 luni anterior depunerii cererii - vechimea datoriilor să fie de maximum 12 luni anterioare datei cererii - durata eșalonării — maximum 12 luni - fără constituirea de garanții și fără contract de fideiusiune
Firmele nou-înființate, sub 12 luni de la înregistrare, nu pot accesa forma simplificată. Nici datoriile mai vechi de 12 luni nu se încadrează.
Forma clasică
Se acordă oricărui contribuabil, inclusiv persoanelor fizice, aflat în dificultate financiară și care poate plăti ratele pe perioada eșalonării.
- durata — cel mult 5 ani
- cuantumul datoriilor nu e limitat la un prag maxim
- se acordă cu constituirea de garanții sau cu depunerea unui contract de fideiusiune
Când e nevoie de contract de fideiusiune
Contractul de fideiusiune înlocuiește garanțiile materiale în situațiile în care contribuabilul:
- figurează cu alte datorii pentru care nu se acordă eșalonare
- nu deține bunuri, ori cele deținute sunt insuficiente pentru garantarea datoriilor eșalonate
- e persoană juridică înființată cu mai puțin de 12 luni anterior depunerii cererii
Mai poate fi solicitat și la modificarea eșalonării, pentru garantarea datoriilor nou-incluse, ori la menținerea ei, pentru datoriile exigibile care trebuie achitate ca eșalonarea să rămână valabilă.
ANAF nu execută garanțiile ori contractul de fideiusiune decât dacă debitorul nu își plătește datoriile conform calendarului.
Legea nr. 207/2015 — Codul de procedură fiscală, capitolul IV — înlesniri la plată.
Modificările în domeniul eșalonărilor au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026, cu scopul declarat de reducere a tratamentelor fiscale preferențiale și de combatere a utilizării abuzive a mecanismului.
Art. 173-176 din Codul de procedură fiscală — dobânzile și penalitățile de întârziere care continuă să curgă până la aprobarea eșalonării.
Ce se poate eșalona
Obligațiile fiscale principale — impozite, taxe, contribuții — și obligațiile accesorii, adică dobânzile și penalitățile. Anumite amenzi pot fi incluse.
Reperul corect înainte de depunerea cererii e certificatul de atestare fiscală, care arată exact ce sume figurează în evidența ANAF și care sunt eligibile. Cererea construită pe soldurile din contabilitate, fără confruntarea cu certificatul, riscă să omită sume sau să includă altele neeligibile.
Condițiile de menținere
Odată aprobat graficul, respectarea lui e strictă. O singură rată neplătită la termen poate duce la pierderea eșalonării și la reluarea executării silite pentru suma rămasă.
Pe lângă plata ratelor, se cer:
- depunerea la termen a tuturor declarațiilor fiscale pe durata eșalonării
- achitarea obligațiilor curente, cu termene de plată începând cu data comunicării deciziei de eșalonare
- achitarea diferențelor rezultate din declarații rectificative
Există marje limitate de toleranță prevăzute de lege — obligațiile declarate sau achitate până la data de 25 a lunii următoare scadenței, ori achitate în cel mult 30 de zile de la termenul legal, în funcție de categoria obligației, nu duc automat la pierderea eșalonării. Dar sunt excepții, nu regulă.
Procedura
Întreaga interacțiune se desfășoară digital. Cererea și documentele justificative se semnează electronic și se încarcă în Spațiul Privat Virtual.
Forma simplificată are avantajul răspunsului rapid și al absenței garanțiilor, cu prețul unei perioade de rambursare mai scurte. Forma clasică permite eșalonarea pe termen lung, dar cere blocarea unor active.
Ce se întâmplă între timp
Depunerea cererii nu oprește automat curgerea accesoriilor. Dobânzile de întârziere de 0,02% pe zi și penalitățile continuă să se calculeze până la aprobarea eșalonării, și se includ în sumele eșalonate.
De aceea o cerere depusă târziu costă mai mult decât una depusă la primul semn de dificultate — nu prin comisioane, ci prin accesoriile acumulate între timp.