Factoringul ca soluție de numerar în 2026: tratament TVA și la impozitul pe profit
Prin factoring, firma își transformă facturile neîncasate în bani înainte de scadență. Tratamentul fiscal depinde de ce face efectiv factorul, nu de numele contractului. Dacă prestează un serviciu de recuperare a creanțelor pentru un comision, datorează TVA. Dacă doar cumpără creanța sub valoarea nominală, fără comision, operațiunea e scutită de TVA sau nici nu intră în sfera taxei.
Regula din Codul fiscal
Codul fiscal art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 3 scutește de TVA „tranzacții, inclusiv negocierea, privind conturile de depozit sau conturile curente, plăți, viramente, creanțe, cecuri și alte instrumente negociabile, exceptând recuperarea creanțelor”. Recuperarea creanțelor este, așadar, taxabilă.
Normele metodologice (HG 1/2016, titlul VII pct. 52 alin. (7)) precizează că excepția se aplică „în funcție de natura operațiunii, indiferent de terminologia utilizată, respectiv recuperare de creanțe sau factoring”.
Cele trei tipuri de factoring din norme
Când creanțele sunt cesionate, HG 1/2016, titlul VII pct. 52 alin. (10)–(14) distinge trei situații:
- Factorul cumpără creanțele și încasează un comision de la cedent (alin. (10) lit. b)). Factorul prestează un serviciu de recuperare de creanțe, taxabil cu cota standard de 21% (Codul fiscal art. 291 alin. (1)). Cesiunea în sine nu intră în sfera TVA (alin. (12)).
- Factorul cumpără creanțele sub valoarea nominală, își asumă riscul neîncasării și nu încasează comision (alin. (10) lit. c)). Pentru cedent, cesiunea e scutită de TVA. Factorul nu prestează niciun serviciu în sfera TVA (alin. (14)).
- Factorul cumpără creanțele, dar scopul nu este recuperarea lor (alin. (10) lit. a)). Dacă prețul e mai mare decât valoarea nominală, cedentul face o operațiune scutită. Dacă prețul e mai mic sau egal, niciuna dintre părți nu face o operațiune în sfera TVA (alin. (13)).
Dacă, potrivit contractului, scopul este acordarea unui credit, operațiunea e scutită (pct. 52 alin. (8)).
Baza de impozitare când factorul facturează TVA
În prima situație, baza de impozitare cuprinde „toate componentele comisionului perceput de cesionar, inclusiv componenta de finanțare” (HG 1/2016, titlul VII pct. 52 alin. (16)).
Exemplu. Un SRL plătitor de TVA cesionează facturi de 100.000 lei. Factorul reține un comision de 2.000 lei și o componentă de finanțare de 800 lei. Baza de impozitare este 2.800 lei, iar TVA la 21% este 588 lei. SRL-ul poate deduce acești 588 lei dacă activitatea lui constă în operațiuni taxabile (Codul fiscal art. 297 alin. (4) lit. a)).
Impozitul pe profit: limita de 30%
Dacă factorul cumpără creanța la un preț mai mic decât valoarea ei, apare o pierdere din cesiune. Potrivit Codului fiscal art. 25 alin. (10), „pierderea netă reprezentând diferența dintre prețul de cesiune și valoarea creanței cesionate este deductibilă în limita unui plafon de 30% din valoarea acestei pierderi”.
Exemplu. Creanțe de 100.000 lei sunt cesionate cu 95.000 lei, fără comision. Pierderea netă este de 5.000 lei. Din ea, 1.500 lei sunt deductibili, iar 3.500 lei sunt nedeductibili și se adaugă la calculul rezultatului fiscal.
Când contractul prevede un comision facturat separat pentru serviciul de recuperare, analizați-l distinct de prețul de cesiune. Acest comision este costul unui serviciu, nu diferența dintre prețul de cesiune și valoarea creanței.
Pași practici pentru contabil
- Citiți contractul: există comision către cedent? Cine suportă riscul neîncasării? Care e scopul declarat?
- Încadrați operațiunea într-una din situațiile de la HG 1/2016, titlul VII pct. 52 alin. (9)–(14).
- Verificați ca factura factorului să includă componenta de finanțare în baza TVA, când serviciul e taxabil.
- La impozitul pe profit, separați pierderea din cesiune (deductibilă 30%) de comisioanele pentru servicii.
De reținut
- Factoringul cu comision de recuperare se taxează cu TVA, inclusiv componenta de finanțare.
- Cesiunea sub valoarea nominală, fără comision și cu riscul la factor, e scutită de TVA pentru cedent.
- Pierderea netă din cesiunea creanțelor e deductibilă doar 30% (Codul fiscal art. 25 alin. (10)).