Factura către un client din afara UE se transmite în RO e-Factura?
Nu, de regulă. Obligativitatea RO e-Factura e construită pentru operațiuni între persoane impozabile stabilite în România — un client dintr-un stat terț (în afara Uniunii Europene) nu se încadrează practic niciodată în această categorie.
Temeiul legal
Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru operațiunile realizate între persoane impozabile stabilite în România conform art. 266 alin. (2), sunt considerate facturi numai facturile care îndeplinesc condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 120/2021 privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura și factura electronică în România [...]
— Codul fiscal (Legea 227/2015), art.319 alin.(1^1)
Sunt exceptate de la prevederile alin. (1)-(3): [...] b) livrările de bunuri/prestările de servicii efectuate către persoane impozabile care nu sunt stabilite și nici înregistrate în scopuri de TVA în România, conform art. 266 alin. (2) și, respectiv, art. 316 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.
— Legea 296/2023, art. LIX alin.(4) lit.b) (obligativitatea RO e-Factura B2B)
Sunt scutite de taxă: a) livrările de bunuri expediate sau transportate în afara Uniunii Europene de către furnizor sau de altă persoană în contul său; [...] b) livrările de bunuri expediate sau transportate în afara Uniunii Europene de către cumpărătorul care nu este stabilit în România sau de altă persoană în contul său [...]
— Codul fiscal (Legea 227/2015), art.294 alin.(1) lit.a)-b) (scutire export cu drept de deducere)
Un client dintr-un stat terț (SUA, Elveția, Serbia, Marea Britanie etc.) nu e, în marea majoritate a cazurilor, nici stabilit în România, nici înregistrat direct în scopuri de TVA aici — deci se încadrează direct în excepția prevăzută de Legea 296/2023: livrările către persoane impozabile "care nu sunt stabilite și nici înregistrate în scopuri de TVA în România" sunt exceptate de la obligația RO e-Factura. Operațiunea rămâne, din perspectiva TVA, un export scutit cu drept de deducere (art.294 alin.(1) CF), condiționat de dovada vamală a ieșirii bunurilor din UE (declarația vamală de export, DVE) — o cerință separată, care nu are legătură cu transmiterea prin SPV.
Excepția rară, teoretică: dacă un client dintr-un stat terț ar avea totuși o înregistrare directă în scopuri de TVA în România (situație neobișnuită pentru operațiuni de export propriu-zise), factura ar putea intra sub obligația introdusă prin OUG 89/2025 pentru livrările către persoane "nestabilite, dar înregistrate în scopuri de TVA în România" — dar acesta nu e cazul tipic al unei facturi de export.
Ce se greșește în practică
- Se presupune, din exces de prudență, că orice factură emisă din contabilitatea firmei trebuie neapărat transmisă prin RO e-Factura — regula privește relația dintre persoane stabilite în România, nu locul din care se emite factura.
- Se confundă lipsa obligației RO e-Factura cu lipsa oricărei obligații fiscale — scutirea de TVA la export rămâne condiționată de dovada vamală de export (DVE); fără ea, operațiunea nu se justifică drept scutită.
- Se emite factura fără să se păstreze dovada exportului (DVE), deși aceasta e documentul care justifică scutirea în fața organului fiscal, nu transmiterea sau netransmiterea prin SPV.
Ce face iConta.eu
Facturile de export către clienți din afara UE se emit ca operațiuni de export extracomunitar, validate pe baza țării clientului și a dovezii declarației vamale de export — fără de care aplicația nu confirmă scutirea de TVA. Nota contabilă generată nu conține linie de TVA (operațiune scutită cu drept de deducere). Transmiterea prin SPV/RO e-Factura rămâne o opțiune tehnică disponibilă pentru orice factură emisă din aplicație, dar iConta nu presupune și nu forțează transmiterea ei pentru facturile de export — decizia rămâne a contabilului, pe baza statutului real al clientului.