e-Factura pentru firmele neplătitoare de TVA 2026
O confuzie frecventă este că sistemul RO e-Factura ar viza doar firmele înregistrate în scopuri de TVA. Legea spune exact contrariul: obligația de transmitere prin RO e-Factura, pentru operațiuni B2B cu locul livrării/prestării în România, se aplică indiferent dacă firma e sau nu plătitoare de TVA.
Temeiul legal
„În relația comercială B2B, între persoane impozabile stabilite în România conform art. 266 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, emitentul facturii electronice are obligația de transmitere a acesteia către destinatar utilizând sistemul național privind factura electronică RO e-Factura, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1). Fac excepție facturile simplificate emise conform art. 319 alin. (12) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare." — Ordonanța de urgență nr. 120/2021, art. 10 alin. (1), astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 296/2023 (sursă: anaf_surse/legea_296_2023_masuri_fiscal_bugetare_asigurarea_sustenabilitatii.txt)
Notă de precizie: obligația de transmitere B2B, în forma ei permanentă (art. 10 alin. (1), în vigoare din 1 iulie 2024), nu mai condiționează transmiterea de statutul destinatarului în Registrul RO e-Factura — regula anterioară din acest sens (art. 12 din forma inițială a OUG 120/2021) a fost abrogată de la aceeași dată. Criteriul din Codul fiscal privind persoana impozabilă (art. 266 alin. (2)), indiferent de înregistrarea în scopuri de TVA (art. 316 Cod fiscal), rezultă din definiția persoanei impozabile la care trimite chiar art. 10 alin. (1), nu dintr-o formulare explicită „indiferent dacă sunt sau nu înregistrați în scopuri de TVA" în textul permanent.
Concluzia rezultată din text, valabilă și în 2026:
- Statutul de neplătitor de TVA (firmă sub plafonul de scutire, de exemplu) nu scutește de obligația RO e-Factura pentru facturile emise în relația B2B cu locul livrării/prestării în România.
- Singurul criteriu relevant pentru declanșarea obligației este calitatea de persoană impozabilă stabilită în România (art. 266 alin. (2) Cod fiscal), nu înregistrarea în scopuri de TVA (art. 316 Cod fiscal) — cele două noțiuni sunt distincte, iar legea le tratează explicit separat.
- Obligația se aplică chiar dacă destinatarul (clientul) nu este el însuși înregistrat în Registrul RO e-Factura — transmiterea se face oricum prin sistemul național.
- Firmele care vând doar către persoane fizice (B2C) intră sub o obligație separată, extinsă la relația B2C începând cu 1 ianuarie 2025 (OUG 138/2024), cu reguli proprii de identificare a persoanei fizice.
Ce se greșește în practică
- Se presupune că o firmă neplătitoare de TVA (de exemplu micro sub plafonul de scutire) e automat scutită de RO e-Factura — obligația nu are legătură cu calitatea de plătitor de TVA.
- Se așteaptă ca destinatarul să fie înregistrat în Registrul RO e-Factura pentru a transmite factura prin sistem — legea nu condiționează obligația emitentului de statutul destinatarului.
- Se emit facturi „pe hârtie" sau prin e-mail către alți profesioniști, considerându-se că regula RO e-Factura nu se aplică unei tranzacții mici sau ocazionale — legea nu prevede un prag valoric de exceptare pentru relația B2B.
Ce face iConta.eu
La data acestui ghid, iConta.eu emite facturile prin sistemul RO e-Factura indiferent de statutul de plătitor de TVA al firmei, respectând obligația generală pentru operațiunile B2B cu locul livrării/prestării în România. Verificarea corectă a încadrării unei tranzacții ca B2B sau B2C, în funcție de modul în care se identifică beneficiarul, rămâne responsabilitatea utilizatorului la emiterea facturii.