Factura simplificată: plafonul de 100 de euro și situațiile în care nu o poți emite

Codul fiscal art. 319 alin. (12) permite factura simplificată în trei situații: valoarea facturii, inclusiv TVA, nu depășește 100 euro; documentul modifică o factură inițială; emitentul aplică regimul de scutire pentru întreprinderile mici. Alin. (14) exclude însă trei categorii de operațiuni, indiferent de valoare. Plafonul se verifică la valoarea totală a facturii, cu TVA, nu la baza impozabilă.

Când este permisă

Potrivit art. 319 alin. (12), persoana obligată să emită facturi, precum și cea care optează pentru emitere, pot emite facturi simplificate:

• lit. a): „atunci când valoarea facturilor, inclusiv TVA, nu este mai mare de 100 euro”. Cursul folosit este cel de la art. 290;
• lit. b): pentru documentele sau mesajele tratate drept factură, adică cele care modifică și se referă „în mod specific și fără ambiguități la factura inițială” (alin. (2));
• lit. c): când persoana impozabilă beneficiază de regimul de scutire de la art. 310 și 310^2.

Pentru conversia în euro, art. 290 alin. (2) trimite la ultimul curs comunicat de BNR, la cursul publicat de BCE sau la cursul băncii prin care se fac decontările, valabil la data exigibilității taxei.

Alin. (13) prevede o extindere până la 400 euro, dar numai prin ordin al ministrului finanțelor, după consultarea Comitetului TVA. Fără un asemenea ordin, facturile peste 100 euro se emit complet.

Când nu o poți emite

Art. 319 alin. (14) exclude aplicarea alin. (12) și (13) pentru:

• vânzările la distanță impozabile în România (alin. (6) lit. b));
• livrările intracomunitare scutite conform art. 294 alin. (2) lit. a)-c) (alin. (6) lit. c));
• livrările și prestările efectuate de o persoană stabilită în România, pentru care taxa se datorează în alt stat membru, unde prestatorul nu este stabilit, iar plata TVA revine clientului.

În aceste cazuri se emite factură completă, chiar pentru sume mici.

Ce conține factura simplificată

Alin. (21) cere cel puțin: data emiterii; identificarea furnizorului; tipul bunurilor sau serviciilor; suma TVA sau informațiile necesare calculului ei; pentru documentele de corecție, referirea clară la factura inițială; codul de TVA sau codul fiscal al beneficiarului, dacă acesta este persoană impozabilă ori persoană juridică neimpozabilă.

Pentru client contează un detaliu: Normele (HG 1/2016, titlul VII, pct. 69 alin. (3)) prevăd că facturile simplificate sunt documente justificative pentru deducerea TVA „numai în situația în care au înscris și codul de înregistrare în scopuri de TVA al beneficiarului”.

Exemple

Presupunem un curs de 5,05 lei/euro la data exigibilității. Plafonul este 505 lei.

• Factură de 480 lei cu TVA, către o firmă din România: se poate emite simplificat. Trebuie însă să conțină codul de TVA al clientului, altfel clientul nu deduce taxa.
• Factură de 530 lei cu TVA: plafonul e depășit, deci se emite factură completă.
• Serviciu de 300 lei către o firmă din Germania, cu TVA datorată de client acolo: factura simplificată este exclusă (alin. (14)).

Factura simplificată rămâne factură, așa că obligațiile de transmitere în RO e-Factura nu dispar.

Pași practici pentru contabil

1. Convertește valoarea totală cu TVA în euro, la cursul de la data exigibilității.
2. Verifică dacă operațiunea intră în excluderile de la alin. (14).
3. Include codul de TVA sau codul fiscal al clientului persoană juridică.
4. La achiziții, nu deduce TVA de pe factura simplificată fără codul de TVA al firmei.

De reținut

• Plafonul de 100 euro include TVA (Codul fiscal art. 319 alin. (12) lit. a)).
• Întreprinderile mici scutite pot emite facturi simplificate indiferent de valoare, sub rezerva excluderilor de la alin. (14) (lit. c)).
• Vânzările la distanță, livrările intracomunitare și taxarea inversă în alt stat membru cer factură completă (alin. (14)).
• Fără codul de TVA al beneficiarului, factura simplificată nu justifică deducerea (Norme, pct. 69 alin. (3)).

Toate ghidurile · ← iConta.eu · Termeni și condiții