Cum se facturează cesiunea drepturilor de proprietate intelectuală către un client străin?
Cesiunea către un client din Germania sau din Statele Unite a drepturilor asupra unui program, design sau brevet este, pentru TVA, prestare de servicii. Dacă clientul este o firmă, locul prestării este în țara lui, iar factura se emite fără TVA românesc. Ce diferă între UE și restul lumii sunt mențiunile de pe factură și raportarea.
Încadrarea: serviciu, nu bun
Codul fiscal art. 271 alin. (3) lit. b) include în prestările de servicii „cesiunea bunurilor necorporale, indiferent dacă acestea fac sau nu obiectul unui drept de proprietate, cum sunt: transferul și/sau cesiunea drepturilor de autor, brevetelor, licențelor, mărcilor comerciale și a altor drepturi similare”. Regula este aceeași pentru cesiunea definitivă și pentru licență.
Locul prestării și verificarea clientului
Pentru serviciile prestate unei persoane impozabile, art. 278 alin. (2) stabilește locul prestării la sediul activității economice al beneficiarului. Prestatorul trebuie să poată arăta că clientul este persoană impozabilă și unde este stabilit. HG 1/2016, titlul VII, pct. 15 alin. (2) lit. a), prevede că prestatorul stabilește locul „pe baza informațiilor furnizate de client” și le verifică prin „procedurile de securitate comerciale normale”. Informațiile pot cuprinde codul de TVA atribuit de statul clientului.
În practică:
- client din UE: verificați codul de TVA în VIES și păstrați dovada verificării;
- client din afara UE: păstrați documente care arată că este o afacere, de exemplu certificatul de înregistrare, contractul semnat în numele societății, adresa de facturare și plata din contul firmei.
Dacă clientul este o persoană fizică neimpozabilă, regula de la alin. (2) nu se aplică, iar tratamentul trebuie analizat separat.
Ce scrieți pe factură
- baza de impozitare, fără TVA românesc;
- pentru clientul din UE, care datorează TVA în statul său: mențiunea „taxare inversă”, cerută de art. 319 alin. (20) lit. m) când „clientul este persoana obligată la plata TVA”;
- pentru clientul din afara UE: referirea la art. 278 alin. (2) din Codul fiscal, ca operațiune cu locul prestării în afara României;
- codul de TVA sau datele de identificare ale clientului, după caz (art. 319 alin. (20) lit. f)).
Declarații
- Client din UE: HG 1/2016, titlul VII, pct. 15 alin. (6), numește aceste servicii „prestări de servicii intracomunitare” și cere raportarea lor în declarația recapitulativă (D390), conform art. 325. În D300 (modelul din OPANAF 174/2026), operațiunea se trece la rândul 3, „prestări de servicii pentru care locul prestării este în afara României”, și la subrândul 3.1, pentru prestările intracomunitare.
- Client din afara UE: pct. 15 alin. (7) prevede că urmează aceleași reguli privind locul prestării, dar „nu implică obligații referitoare la declararea în declarația recapitulativă”. Operațiunea se raportează doar în D300, la rândul 3.
Contabilitate
Contul de venit depinde de ce se cedează: 7583 pentru un activ propriu vândut, 704 pentru un program făcut la comandă, 706 pentru o licență. Factura în valută se înregistrează în lei la cursul zilei.
Exemplu
Un SRL cedează unui client din Franța, cu cod de TVA valid, drepturile asupra unui modul software dezvoltat la comandă, pentru 20.000 euro. Factura nu are TVA și poartă mențiunea „taxare inversă”. Înregistrarea este 4111 = 704 la cursul zilei. Operațiunea se raportează în D300 (rândurile 3 și 3.1) și în D390, la servicii.
Același contract cu un client din Statele Unite: factură fără TVA, cu referire la art. 278 alin. (2), raportare numai în D300, la rândul 3.
De reținut
- Cesiunea drepturilor de proprietate intelectuală este serviciu (Codul fiscal art. 271 alin. (3) lit. b)).
- Pentru un client persoană impozabilă străină, locul prestării este la client, deci factura se emite fără TVA românesc (art. 278 alin. (2)).
- UE: mențiunea „taxare inversă” (art. 319 alin. (20) lit. m)) și D390.
- În afara UE: fără D390 (HG 1/2016, titlul VII, pct. 15 alin. (7)). Păstrați dovezile statutului de afacere al clientului.