Ce forme de societăți pot primi dobânzi și redevențe intra-grup UE scutite de impozit la sursă?
Scutirea de impozit la sursă pentru dobânzile și redevențele plătite unei societăți asociate din alt stat membru se acordă numai dacă beneficiarul are una dintre formele de organizare enumerate la art. 263 din Codul fiscal (Legea 227/2015). Lista e făcută pe state: pentru fiecare stat membru sunt numite formele de societate acceptate. Pentru România, lit. x) enumeră societățile în nume colectiv, în comandită simplă, pe acțiuni, în comandită pe acțiuni și cu răspundere limitată.
Forma de organizare e doar una dintre condițiile cumulative. Aici e însă și cea mai ușor de verificat greșit, fiindcă lista nu acoperă toate formele de societate existente într-un stat.
Temeiul legal
„sintagma societate a unui stat membru înseamnă orice societate: (i) care îmbracă una dintre formele enumerate în lista prevăzută la art. 263;" — Codul fiscal (Legea 227/2015), art. 258 lit. a) pct. (i) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
„societăți cunoscute în legislația română ca - "societăți în nume colectiv", "societăți în comandită simplă", "societăți pe acțiuni", "societăți în comandită pe acțiuni", "societăți cu răspundere limitată";" — Codul fiscal (Legea 227/2015), art. 263 lit. x) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
„societăți cunoscute în legislația germană ca - "Aktiengesellschaft, Kommanditgesellschaft auf Aktien, Gesellschaft mit beschrankter Haftung" și "bergrechtliche Gewerkschaft";" — Codul fiscal (Legea 227/2015), art. 263 lit. c) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
„societăți cunoscute în legislația franceză ca: societe anonyme, societe en commandite par actions, societe e responsabilite limitee, precum și instituțiile și întreprinderile publice cu caracter industrial și comercial;" — Codul fiscal (Legea 227/2015), art. 263 lit. f) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
Cum se folosește lista:
- Se verifică forma beneficiarului în statul lui. Pentru o plată din România către o societate germană contează lit. c), pentru una franceză lit. f), pentru una olandeză lit. j) și așa mai departe.
- Lista e enumerativă, pe state. Art. 258 lit. a) pct. (i) cere ca societatea să „îmbrace una dintre formele enumerate”. Citit literal, o formă de societate care nu apare la statul respectiv nu îndeplinește condiția, chiar dacă plătește impozit pe profit. De exemplu, lista pentru Franța nu menționează societatea pe acțiuni simplificată. Art. 264 arată însă că acest capitol transpune Directiva 2003/49/CE „cu amendamentele ulterioare”, iar lista din Codul fiscal nu pare actualizată pentru toate statele. Pentru formele absente, încadrarea e interpretabilă și trebuie analizată atent înainte de aplicarea scutirii.
- Pentru România, lista e mai largă decât la reorganizări. Art. 263 lit. x) include și SNC și SCS. Anexa nr. 3 la Titlul II, folosită pentru fuziunile din art. 33, cuprinde pentru România doar SA, SCA și SRL. Cele două liste nu se confundă.
- Forma nu ajunge singură. Beneficiarul trebuie să fie și rezident fiscal într-un stat membru, fără să fie considerat rezident în afara UE printr-o convenție (pct. (ii)). Trebuie să fie supus fără scutire unuia dintre impozitele enumerate la pct. (iii). Se adaugă condițiile de asociere (25%), deținere de 2 ani și beneficiar efectiv.
- Regatul Unit apare încă în listă (lit. o)). Art. 255 alin. (1) cere însă ca beneficiarul să fie o societate „din alt stat membru". Încadrarea unei societăți britanice trebuie deci verificată separat.
- Persoanele fizice și PFA-urile nu intră. Lista cuprinde numai forme de societate.
SC Exemplu SRL plătește în 2026 redevențe de câte 100.000 lei către două societăți din grup. Fiecare deține 30% din SC Exemplu SRL de peste 2 ani și are atestarea cerută la data plății.
- O „Gesellschaft mit beschränkter Haftung" din Germania: forma apare la lit. c). Dacă și celelalte condiții sunt îndeplinite, nu se reține impozit.
- O societate pe acțiuni simplificată din Franța: forma nu apare la lit. f), deci scutirea pe acest temei e discutabilă. Fără scutire, impozitul la sursă ar fi 100.000 × 16% = 16.000 lei, sau cota din convenția de evitare a dublei impuneri, dacă se aplică.
Ce se greșește în practică
- Se verifică doar că beneficiarul e „firmă din UE" și plătește impozit pe profit, fără să se caute forma lui în lista de la art. 263.
- Se folosește anexa nr. 3 de la fuziuni în locul listei de la art. 263, sau invers.
- Se presupune că orice formă cu răspundere limitată dintr-un stat membru e acoperită, deși lista enumeră explicit formele.
- Atestarea nu menționează forma de organizare, iar dosarul plății nu conține un extras de registru care să o dovedească.
Ce face iConta.eu
În iConta.eu, declarația informativă D207 pentru beneficiarii nerezidenți se completează într-un formular: tipul venitului din nomenclator (impozabil sau scutit), statul de rezidență, codul fiscal, actul normativ aplicat, baza și impozitul reținut. Pentru un venit marcat scutit, impozitul este zero. Aplicația nu verifică forma de organizare a beneficiarului și nici celelalte condiții ale scutirii. Încadrarea o face contabilul, pe baza atestării și a documentelor beneficiarului.