O fundație trebuie să folosească e-Factura?
Fundațiile și celelalte entități fără scop lucrativ sunt uneori considerate, din start, în afara obligațiilor fiscale „de firmă" — dar obligația de facturare electronică e legată de tipul operațiunii, nu de forma juridică sau de scopul entității.
Temeiul legal
„Operatorii economici - persoane impozabile stabilite în România conform art. 266 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal [...], indiferent dacă sunt sau nu înregistrați în scopuri de TVA conform art. 316 din Legea nr. 227/2015 [...], pentru livrările de bunuri și prestările de servicii care au locul livrării/prestării în România [...], efectuate în relația B2B [...], au obligația în perioada 1 ianuarie 2024-30 iunie 2024 să transmită facturile emise în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura [...], indiferent dacă destinatarii sunt sau nu înregistrați în Registrul RO e-Factura." — Legea nr. 296/2023, art. LIX alin. (1) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt, notă la art. 266 din Codul fiscal)
„În relația comercială B2B, între persoane impozabile stabilite în România conform art. 266 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, emitentul facturii electronice are obligația de transmitere a acesteia către destinatar utilizând sistemul național privind factura electronică RO e-Factura, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1). Fac excepție facturile simplificate emise conform art. 319 alin. (12) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare." — Ordonanța de urgență nr. 120/2021, art. 10 alin. (1), astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 296/2023 (sursă: anaf_surse/legea_296_2023_masuri_fiscal_bugetare_asigurarea_sustenabilitatii.txt)
Notă de precizie: primul citat (art. LIX alin. (1)) a fost o regulă tranzitorie, valabilă strict pentru perioada 1 ianuarie–30 iunie 2024. Obligația generală B2B, aplicabilă și azi, e preluată de forma permanentă a art. 10 alin. (1) din OUG 120/2021 (al doilea citat), care păstrează același criteriu — persoană impozabilă stabilită în România conform art. 266 alin. (2) Cod fiscal, indiferent de forma juridică sau de scopul lucrativ/nonprofit al entității.
Ce rezultă din text pentru o fundație:
- Obligația de a folosi RO e-Factura se aplică persoanelor impozabile stabilite în România, așa cum sunt definite la art. 266 alin. (2) din Codul fiscal — iar o fundație care desfășoară, chiar și ocazional, activitate economică (livrări de bunuri sau prestări de servicii cu locul în România) se poate încadra în această definiție, indiferent de scopul ei nonprofit declarat.
- Legea precizează explicit „indiferent dacă sunt sau nu înregistrați în scopuri de TVA" — deci faptul că o fundație nu e plătitoare de TVA nu o scoate automat de sub obligația de facturare electronică, dacă emite facturi pentru operațiuni economice (de exemplu, vânzarea de bunuri/servicii, nu doar primirea de donații și sponsorizări, care nu sunt operațiuni economice supuse facturării).
- Obligația privește operațiunile efectuate în relația B2B — facturile emise către alți operatori economici. Dacă fundația emite facturi doar către persoane fizice sau desfășoară exclusiv activități fără caracter economic (finanțate din donații/sponsorizări, fără livrări/prestări în schimbul unei plăți), acele operațiuni nu intră sub incidența acestei obligații.
- Distincția-cheie, așadar, nu e forma juridică („fundație" vs. „SRL"), ci natura operațiunii: o livrare de bunuri sau o prestare de servicii cu plată, către un alt operator economic, cu locul în România, declanșează obligația de facturare prin RO e-Factura, indiferent cine o emite.
Ce se greșește în practică
- Se presupune că fundațiile/asociațiile sunt scutite de facturare electronică prin simpla lor natură juridică — obligația se leagă de tipul de operațiune (livrare/prestare economică, B2B), nu de forma organizatorică a emitentului.
- Se confundă donațiile și sponsorizările primite (care nu sunt operațiuni economice supuse facturării) cu veniturile din activități economice ocazionale ale fundației (de exemplu, vânzarea de bilete la un eveniment, chirie pentru spații) — doar acestea din urmă pot intra sub obligația de facturare electronică.
- Se ignoră faptul că neînregistrarea în scopuri de TVA nu are legătură cu obligația de facturare electronică B2B — cele două regimuri (TVA și RO e-Factura) au condiții de aplicare distincte.
Ce face iConta.eu
La data acestui ghid, iConta.eu transmite facturile emise prin sistemul RO e-Factura pe baza tipului de operațiune înregistrată în aplicație, nu pe baza formei juridice a firmei — o fundație care emite facturi pentru operațiuni economice B2B folosește același flux de transmitere ca orice altă entitate din aplicație.