Furnizor UE scutit ca mică întreprindere în România: poate factura cu TVA și deduce TVA?
Nu, în niciunul dintre sensuri. O firmă stabilită în alt stat membru care aplică în România regimul special de scutire pentru mici întreprinderi nu are voie să menționeze TVA pe factură sau pe alt document. Pentru achizițiile legate de aceste operațiuni, nu are drept de deducere a TVA. Legea îi aplică exact restricțiile pe care le are și mica întreprindere românească scutită.
Pentru clientul din România, consecința practică este simplă: factura primită de la un astfel de furnizor nu conține TVA, deci nu există taxă de dedus. Pentru furnizor, TVA plătită pe cumpărăturile făcute în România devine cost.
Temeiul legal
„(6) Persoana impozabilă prevăzută la alin. (1) care aplică regimul de scutire în România: a) nu are dreptul la deducerea taxei aferente achizițiilor, în condițiile prevăzute la art. 297 și 299 ; ... b) nu are voie să menționeze taxa pe factură sau pe alt document." — Codul fiscal (Legea 227/2015), art. 310^2 alin. (6) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
„(10) Persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire: a) nu are dreptul la deducerea taxei aferente achizițiilor, în condițiile prevăzute la art. 297 și 299 ; ... b) nu are voie să menționeze taxa pe factură sau pe alt document." — Codul fiscal (Legea 227/2015), art. 310 alin. (10) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
Ce înseamnă concret:
- Interdicția de a menționa TVA e totală. Ea privește factura și orice alt document emis de firmă.
- Fără deducere pentru achiziții. Firma nu poate deduce, în condițiile art. 297 și 299, TVA aferentă achizițiilor. Taxa plătită furnizorilor români intră în costul ei.
- Fără decont în România. Firma nu are obligația să se înregistreze în scopuri de TVA și nici să depună decont pentru operațiunile scutite (art. 310^2 alin. (5)).
- Restricțiile țin cât timp se aplică regimul. Regimul încetează la depășirea plafonului UE de 100.000 euro sau a plafonului de 395.000 lei pentru România, de la data depășirii. Încetează și la cerere, prin actualizarea notificării în statul de stabilire (art. 310^2 alin. (3)).
Pentru beneficiarul român, factura fără TVA de la un astfel de furnizor e corectă. Problema apare dacă furnizorul trece totuși TVA pe factură: taxa a fost menționată pe un document pe care legea o interzice, iar tratamentul la beneficiar trebuie analizat înainte de orice deducere.
Exemplu Kft, din Ungaria, aplică în România regimul de scutire pentru mici întreprinderi și organizează la Brașov ateliere pentru persoane fizice. În mai 2026:
- încasează din bilete 12.000 lei, fără TVA pe bilete și pe chitanțe;
- cumpără din România, de la SC Exemplu SRL, materialele pentru ateliere, cu factură de 3.000 lei plus TVA de 21%, adică 630 lei.
Exemplu Kft nu deduce cei 630 lei, așa că materialele o costă 3.630 lei. Marja ei pe lună este 12.000 − 3.630 = 8.370 lei. Dacă ar fi trecut pe bilete un preț „cu TVA inclus", documentele ar încălca art. 310^2 alin. (6) lit. b).
Ce se greșește în practică
- Furnizorul scutit „adaugă TVA" ca să pară firmă mare sau ca să-și acopere taxa pe achiziții.
- Clientul român deduce TVA trecută greșit pe factura unui furnizor scutit, fără să verifice regimul acestuia.
- Furnizorul străin încearcă să recupereze TVA plătită în România, deși regimul exclude deducerea.
- Se presupune că scutirea continuă automat după depășirea unuia dintre plafoane.
Ce face iConta.eu
iConta.eu înregistrează facturile primite de la furnizori, inclusiv pe cele fără TVA, și verifică în VIES codurile de TVA ale partenerilor din UE. Aplicația nu știe însă dacă un furnizor străin aplică în România regimul de scutire pentru mici întreprinderi și nu semnalează o factură primită care ar conține greșit TVA; contabilul verifică regimul furnizorului înainte de a deduce o taxă înscrisă pe factură. Pe partea de emitere, dacă firma din aplicație nu este înregistrată în scopuri de TVA, ecranul de emitere propune cota 0, o factură cu TVA este refuzată, iar PDF-ul poartă mențiunea scutirii în temeiul art. 310 din Codul fiscal.