Greșeala de a nu separa dobânda de principal
Rata plătită băncii sau societății de leasing are două componente: principalul, adică returnarea banilor împrumutați, și dobânda, adică prețul finanțării. Numai dobânda este cheltuială. Când întreaga rată se înregistrează pe 666 „Cheltuieli privind dobânzile”, firma își micșorează artificial profitul și păstrează în bilanț o datorie care nu mai există.
Ce spun reglementările contabile
OMFP 1802/2014 tratează cele două componente în conturi diferite: - contul 162 „Credite bancare pe termen lung” se creditează cu creditul primit și se debitează cu „suma creditelor pe termen lung rambursate (512)”; soldul lui „reprezintă creditele bancare pe termen lung nerambursate”; - contul 666 se debitează cu „valoarea dobânzilor datorate, aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate (168)” și cu „dobânda datorată pentru ratele de leasing financiar (404)”; - la leasingul financiar, pct. 215 alin. (2) prevede că dobânzile de plătit se înregistrează la locatar „periodic, conform contabilității de angajamente, în contrapartida contului de cheltuieli”. Dobânda aferentă perioadelor viitoare se ține în afara bilanțului, în contul 8051 „Dobânzi de plătit”.
Principalul, fie că e rată de credit, fie rată de capital la leasing, nu trece prin niciun cont de cheltuieli. El stinge datoria.
Exemplu numeric
Un SRL plătitor de impozit pe profit are un credit pe termen lung cu o rată lunară de 5.000 lei. Din aceasta, 4.200 lei sunt principal și 800 lei dobândă, conform graficului băncii.
Înregistrarea corectă, lunar: - 666 = 1682: 800 lei (dobânda datorată); - 1682 = 5121: 800 lei (plata dobânzii); - 162 = 5121: 4.200 lei (rambursarea principalului).
Înregistrarea greșită este 666 = 5121: 5.000 lei. Într-un an, cheltuielile sunt umflate cu 4.200 × 12 = 50.400 lei. La cota de 16% (Codul fiscal art. 17), impozitul pe profit este subdeclarat cu 8.064 lei. În același timp, soldul contului 162 rămâne la valoarea inițială a creditului, deși o parte din el a fost deja rambursată.
De ce contează și fiscal
Dobânda nu este automat deductibilă integral. Codul fiscal art. 40^2 limitează deducerea costurilor excedentare ale îndatorării. Plafonul este echivalentul în lei al sumei de 1.000.000 euro, iar peste plafon se deduce până la 30% din baza de calcul (alin. (1) și (4)). Entitatea independentă, care nu face parte dintr-un grup consolidat și nu are întreprinderi asociate sau sedii permanente, deduce integral aceste costuri (alin. (5)).
Ca să aplici corect aceste reguli, trebuie să știi exact cât este dobânda. Dacă rata e înregistrată în bloc, nici calculul limitării, nici reportarea sumelor nedeductibile (alin. (7)) nu pot fi făcute corect.
Cum corectezi
- Cere de la bancă sau de la societatea de leasing graficul de rambursare și extrasele cu defalcarea ratelor.
- Reconciliază soldul contului 162 (sau 167, 404) cu soldul datoriei din extrasul băncii la finalul fiecărei luni.
- Pentru ratele din exercițiul curent, stornează înregistrarea greșită și reînregistrează separat dobânda (666) și principalul (162 sau 404).
- Recalculează impozitul pe profit al perioadelor afectate și depune declarațiile rectificative necesare.
- La leasing, verifică și contul 8051: dobânda viitoare trebuie să scadă lunar, pe măsură ce devine datorată.
De reținut
- Numai dobânda se înregistrează pe 666. Principalul stinge datoria (162, 167 sau 404), conform OMFP 1802/2014.
- La leasingul financiar, dobânda se recunoaște periodic, iar dobânda viitoare se ține în 8051 (pct. 215 alin. (2)).
- O rată trecută integral pe cheltuieli subevaluează profitul și impozitul de 16%.
- Dobânda separată corect este baza pentru limitarea de la art. 40^2 din Codul fiscal.