Impozitarea salariilor restante plătite ulterior
Contează ce fel de „restanță” e. Există două situații, iar Codul fiscal le tratează diferit:
- salariul unei luni, calculat la timp, dar plătit târziu;
- sume sau diferențe de salarii stabilite ulterior pentru perioade anterioare, prin lege sau prin hotărâre judecătorească.
1. Salariul lunii, plătit cu întârziere
Codul fiscal art. 80 alin. (1) obligă plătitorul să calculeze și să rețină impozitul „aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plății”. Termenul de plată la buget este însă legat de luna salariului: impozitul se plătește „până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri”.
Aceeași logică se aplică la:
- CAS (art. 146 alin. (3));
- declarația D112, care se depune până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile (art. 147 alin. (1)).
Concluzia practică: întârzierea plății salariului nu mută obligațiile fiscale în luna plății. Pentru salariul lunii martie, plătit abia în iulie, obligațiile se declară și sunt scadente pe 25 aprilie. Dacă nu sunt achitate atunci, devin restante de la acea dată. Salariul se calculează după regulile lunii căreia îi aparține, cu deducerea personală, dacă se acordă, și cu cotele în vigoare atunci.
2. Sume stabilite pentru perioade anterioare
Art. 78 alin. (3) reglementează veniturile din salarii și diferențele de salarii „stabilite pentru perioade anterioare, conform legii”. Pentru ele, impozitul se calculează și se reține la data efectuării plății, după regulile în vigoare la acea dată pentru veniturile realizate în afara funcției de bază. Se plătește până pe 25 a lunii următoare celei în care s-a făcut plata.
Regulile pentru veniturile din afara funcției de bază sunt cele din art. 78 alin. (2) lit. b): cota de 10% se aplică la venitul brut minus contribuțiile sociale obligatorii. Nu se acordă deducere personală. Alin. (4) aplică aceeași regulă sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești definitive sau executorii.
Contribuțiile urmează o regulă mixtă:
- sumele se defalcă pe lunile la care se referă, cu cotele de atunci;
- contribuțiile se calculează și se rețin la data plății și se plătesc până pe 25 a lunii următoare plății.
Temeiul este art. 146 alin. (9) și (9^1) pentru CAS și art. 168 alin. (7) pentru CASS.
Exemplu
Prin efectul legii, unui salariat i se cuvine o diferență de 2.000 lei brut pentru lunile ianuarie–aprilie 2026. Diferența se plătește în septembrie 2026. Calculul arată astfel:
| Element | Sumă (lei) |
|---|---|
| Diferență brută | 2.000 |
| CAS 25% (art. 138 lit. a)) | 500 |
| CASS 10% (art. 156) | 200 |
| Bază impozabilă (fără deducere personală) | 1.300 |
| Impozit 10% | 130 |
| Net | 1.170 |
Toate sumele reținute se plătesc până pe 25 octombrie 2026. Pentru contribuții, suma se defalcă pe cele patru luni la care se referă.
Pași practici pentru contabil
- Stabilește natura sumei: salariu curent neplătit sau sumă/diferență stabilită ulterior prin lege ori prin hotărâre judecătorească.
- Pentru salariul curent neplătit, depune D112 și plătește obligațiile la termenul lunii salariului. Nu aștepta plata netului.
- Pentru diferențele stabilite ulterior, aplică regimul din afara funcției de bază la data plății și defalcă pe luni baza contribuțiilor.
- Păstrează actul care stabilește diferența (lege, hotărâre), fiindcă el justifică tratamentul aplicat.
De reținut
- Salariul întârziat al unei luni rămâne legat fiscal de acea lună (Codul fiscal art. 80 alin. (1), art. 146 alin. (3), art. 147 alin. (1)).
- Sumele stabilite pentru perioade anterioare se impozitează la data plății, fără deducere personală (art. 78 alin. (3)-(4)).
- Contribuțiile pentru aceste sume se defalcă pe lunile de referință, dar se plătesc după luna plății (art. 146 alin. (9), art. 168 alin. (7)).