Cum se impozitează diferențele din reevaluare
Actualizat la 23.09.2026
Tratamentul fiscal al unei diferențe din reevaluare depinde de semnul ei (creștere sau scădere) și de istoricul reevaluărilor anterioare ale aceluiași activ — dacă a existat deja o descreștere recunoscută drept cheltuială, o creștere ulterioară care o compensează are alt regim decât o creștere "simplă".
Temeiul legal
"veniturile reprezentând creșteri de valoare rezultate din reevaluarea mijloacelor fixe, terenurilor, imobilizărilor necorporale, după caz, care compensează cheltuielile cu descreșterile anterioare aferente aceleiași imobilizări" [venituri neimpozabile] — Legea 227/2015, art. 23 lit. g)
"cheltuielile din reevaluarea imobilizărilor necorporale/mijloacelor fixe, în cazul în care, ca urmare a efectuării unei reevaluări efectuate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, se înregistrează o descreștere a valorii acestora" [cheltuieli nedeductibile] — Legea 227/2015, art. 25 alin. (4) lit. l)
Patru situații, verificate direct în textul Codului fiscal:
- Creștere "simplă" (nu a existat o descreștere anterioară recunoscută la acel activ): intră integral în rezerva din reevaluare (cont 105, OMFP 1802/2014 pct. 111 alin. (1)) — nu trece prin contul de profit și pierdere, deci nu generează impozit pe profit la momentul reevaluării.
- Creștere ce compensează o descreștere anterioară: partea de venit care compensează exact descreșterea recunoscută anterior ca cheltuială (cont 755) e neimpozabilă (art. 23 lit. g) — logic, pentru că descreșterea anterioară fusese deja nedeductibilă, iar altfel s-ar impozita de două ori aceeași diferență netă de valoare.
- Scădere, fără rezervă anterioară pe acel activ: întreaga depreciere e cheltuială (cont 655, OMFP 1802/2014 pct. 111 alin. (2)) și, fiscal, nedeductibilă (art. 25 alin. (4) lit. l).
- Scădere, cu rezervă anterioară pe acel activ: se scade mai întâi din rezerva existentă (105), iar eventualul rest neacoperit merge tot pe cheltuială nedeductibilă (655).
Conturile 755/venituri, respectiv 655/cheltuieli din reevaluare, apar separat în contul de profit și pierdere doar în cazurile 2 și 3-4 de mai sus — creșterea "simplă" (cazul 1) rămâne integral în bilanț, la rezerve.
Ce se greșește în practică
- Se deduce automat cheltuiala 655 din descreșterea unei reevaluări, la fel ca orice altă cheltuială — art. 25 alin. (4) lit. l) o exclude explicit de la deducere.
- Se impozitează venitul din cont 755 fără să se verifice dacă el compensează o descreștere anterioară a aceluiași activ (caz în care ar fi neimpozabil, art. 23 lit. g) — regula se aplică per activ, nu global pe categoria de imobilizări.
- Se ignoră complet regimul de mai sus și se tratează diferența din reevaluare exclusiv ca operațiune de bilanț, uitând că rezerva din reevaluare a mijloacelor fixe devine oricum impozabilă ulterior, prin amortizare sau la scoaterea din evidență (Legea 227/2015, art. 26 alin. (6)).
Ce face iConta.eu
Motorul de reevaluare calculează corect diferența (creștere/scădere) și separă corect porțiunea care merge pe rezervă (105) de cea care trece prin 755/655, respectând ordinea din pct. 111 alin. (1)-(2). Nu marchează însă automat cheltuiala 655 drept "nedeductibilă fiscal" și nu verifică dacă un venit din 755 compensează o descreștere anterioară în sensul art. 23 lit. g) — spre deosebire de alte module ale aplicației (de exemplu provizioanele), unde acest tip de semnalare fiscală există explicit. Recalcularea fiscală a acestor sume rămâne, deocamdată, în sarcina contabilului.