Impozitul pe profit la dizolvare și închidere
Dizolvarea unei firme nu suspendă obligația de a calcula și declara impozitul pe profit — dimpotrivă, legea îi dedică o regulă specială pentru a stabili exact până când se întinde ultima perioadă impozabilă a firmei.
Temeiul legal
„Când un contribuabil încetează în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă se încheie: [...] b) în cazul dizolvării urmate de lichidarea contribuabilului, la data încheierii operațiunilor de lichidare, dar nu mai târziu de data depunerii situațiilor financiare la organul fiscal competent [...]." — Codul fiscal (Legea 227/2015), art. 16 alin. (4) lit. b)
„Calculul, declararea și plata impozitului pe profit, cu excepțiile prevăzute de prezentul articol, se efectuează trimestrial [...]. Nu intră sub incidența acestor prevederi contribuabilii care se dizolvă cu lichidare, pentru perioada cuprinsă între prima zi a anului fiscal următor celui în care a fost deschisă procedura lichidării și data închiderii procedurii de lichidare." — Codul fiscal (Legea 227/2015), art. 41 alin. (1)
Cele două texte se completează. Primul stabilește când se termină ultima perioadă impozabilă a firmei: nu la 31 decembrie al anului în care s-a hotărât dizolvarea, ci la data încheierii efective a operațiunilor de lichidare (cu limita depunerii situațiilor financiare finale). Al doilea scoate explicit firmele aflate în lichidare de sub calendarul obișnuit de declarare trimestrială pentru perioada respectivă — regula standard (calcul, declarare și plată trimestrială, cu definitivare prin declarația anuală) nu li se mai aplică întocmai pentru intervalul cuprins între deschiderea lichidării și închiderea ei.
Dincolo de această particularitate de perioadă și calendar, impozitul pe profit propriu-zis al firmei în lichidare se calculează după regulile obișnuite ale Codului fiscal (venituri minus cheltuieli deductibile, cu ajustările fiscale cunoscute) — dizolvarea nu introduce o cotă sau o bază de calcul diferite pentru impozitul pe profit al activității firmei. Ce este complet distinct, și nu trebuie confundat cu impozitul pe profit al firmei, este impozitul aplicat câștigului pe care asociații persoane fizice îl obțin din partajul final al patrimoniului — acela se calculează separat, la nivelul asociatului, nu ca impozit pe profit al societății.
Ce se greșește în practică
Cea mai frecventă confuzie este să se trateze impozitarea câștigului din partaj (cel primit de asociați la finalul lichidării) ca și cum ar fi „impozitul pe profit la dizolvare" — sunt două lucruri diferite: unul e impozitul pe profitul realizat de firmă până la închiderea lichidării (plătit de firmă, declarat prin D101), celălalt e impozitul pe venitul distribuit asociaților din patrimoniul rămas (reținut și plătit tot de firmă, dar calculat la nivelul asociatului). A doua greșeală este să se aștepte termene de declarare identice cu ale unei firme active — perioada impozabilă finală a unei firme în lichidare are propriul punct de încheiere (art. 16 alin. 4 lit. b), care trebuie identificat corect înainte de a stabili termenul declarației.
Ce face iConta.eu
Aplicația nu are un calcul separat, dedicat, pentru „impozitul pe profit la dizolvare" — pentru că, așa cum arată temeiul legal de mai sus, nu există o bază de calcul distinctă: impozitul pe profit se generează prin același modul de declarație anuală (D101) folosit de orice firmă. Acest modul nu are însă o ramură specifică pentru perioada impozabilă particulară a dizolvării cu lichidare (art. 16 alin. 4 lit. b) — stabilirea corectă a intervalului pentru care se calculează impozitul final (până la data încheierii lichidării, nu până la 31 decembrie implicit) rămâne o verificare pe care o faceți dumneavoastră, eventual împreună cu un consultant fiscal, înainte de a genera declarația pentru ultima perioadă. Impozitul aplicat câștigului distribuit asociaților la partajul final este calculat separat, în ecranul dedicat lichidării/radierii, cu cota de impozit valabilă la data partajului.