Cum închid conturile de venituri și cheltuieli la lichidare
Închiderea conturilor de venituri și cheltuieli la lichidarea unei firme urmează același mecanism contabil ca la finalul oricărui exercițiu financiar — diferența e că, la lichidare, acest exercițiu se termină definitiv, nu se redeschide anul următor.
Mecanismul de bază — profit și pierdere
Conturile din clasa 6 (cheltuieli) și clasa 7 (venituri), reglementate prin planul de conturi din OMFP 1802/2014, sunt conturi temporare: la finalul fiecărei perioade de raportare, soldurile lor se transferă în contul 121 „Profit sau pierdere", prin operațiunea de închidere. La o firmă activă, acest cont se redeschide practic de la zero în anul următor. La o firmă în lichidare, închiderea conturilor de venituri și cheltuieli din ultima perioadă marchează rezultatul final al activității, care intră direct în calculul patrimoniului net de repartizat asociaților.
Ce declanșează obligația de declarare la lichidare
Codul fiscal (Legea 227/2015), art.41 alin.(1), exclude explicit de la sistemul obișnuit de declarare trimestrială contribuabilii care se dizolvă cu lichidare, pentru perioada cuprinsă între prima zi a anului fiscal următor celui în care a fost deschisă procedura lichidării și data închiderii procedurii de lichidare — pentru această perioadă, obligația de declarare și plată a impozitului pe profit urmează regulile speciale de închidere, nu calendarul trimestrial obișnuit.
Pentru microîntreprinderi, regula e explicită la Codul fiscal art.56: persoanele juridice care se dizolvă cu lichidare, în cursul aceluiași an în care a început lichidarea, au obligația să depună declarația de impozit pe veniturile microîntreprinderilor și să plătească impozitul aferent până la data depunerii situațiilor financiare la organul fiscal competent (alin.(3)). Pentru cele care se dizolvă fără lichidare, obligația de declarare și plată se închide odată cu perioada impozabilă (alin.(4)).
Legătura cu baza impozabilă a microîntreprinderii, la lichidare
Un detaliu tehnic important pentru firmele micro: rezervele reprezentând facilități fiscale constituite în perioada în care firma a fost plătitoare de impozit pe profit, dacă sunt utilizate pentru majorarea capitalului social, distribuire, acoperirea pierderilor sau orice alt motiv, se adaugă la baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor (Codul fiscal art.53 alin.(2) lit.d)) — cu excepția situației în care rezervele fiscale sunt menținute până la lichidare, caz în care nu sunt luate în calcul pentru determinarea bazei impozabile ca urmare a lichidării. Practic, dacă aceste rezerve rămân neutilizate până la finalul firmei, ele scapă de impozitare la închiderea conturilor.
Pașii practici de închidere
- Balanțele finale ale conturilor de venituri și cheltuieli din ultima perioadă de activitate se transferă în contul 121, ca la orice închidere de exercițiu, obținând rezultatul contabil al ultimei perioade.
- Rezultatul fiscal aferent se calculează cu regulile aplicabile firmei — impozit pe profit (16%, Codul fiscal art.17) sau impozit pe veniturile microîntreprinderii (cotă unică 1% din 2026, Codul fiscal art.51 alin.(1), cu ajustările specifice lichidării de la art.53 alin.(2)).
- Declarația și plata impozitului se fac până la termenul legat de depunerea situației financiare de lichidare la registrul comerțului, nu la termenul obișnuit de 25 a lunii următoare.
- Distribuirea activului net rămas asociaților, după stingerea datoriilor, generează la rândul ei un eveniment fiscal distinct — venit din lichidare pentru asociați, tratat conform regulilor de impozitare a veniturilor din investiții (Codul fiscal art.91 lit.e).