Înființare agenție de turism: pași specifici 2026
Limitare declarată onest: pașii administrativi de înființare a unei agenții de turism (licențierea/certificarea de către autoritatea centrală pentru turism, avizarea sediului, polița de asigurare obligatorie pentru insolvabilitate/faliment) sunt reglementați prin acte specifice sectorului turismului, care nu se regăsesc în sursele fiscale ANAF folosite la redactarea acestui ghid. Ce se poate confirma cu temei din corpusul fiscal e partea specifică pe care o firmă din acest domeniu o are diferit de orice altă firmă din prima zi de activitate: regimul special de TVA.
Temeiul legal
„Regimul special pentru agențiile de turism. În sensul aplicării prezentului articol, prin agenție de turism se înțelege orice persoană care în nume propriu sau în calitate de agent intermediază, oferă informații sau se angajează să furnizeze persoanelor care călătoresc individual sau în grup servicii de călătorie, care includ cazarea la hotel, case de oaspeți, cămine, locuințe de vacanță și alte spații folosite pentru cazare, transportul aerian, terestru sau maritim, excursii organizate și alte servicii turistice. Agențiile de turism includ și touroperatorii." — Legea 227/2015 (Codul fiscal), art. 311 alin. (1) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
Ce înseamnă acest regim special, aplicabil din prima operațiune a firmei nou-înființate care intermediază servicii de călătorie:
- Când agenția acționează în nume propriu, în beneficiul direct al călătorului, folosind bunuri și servicii furnizate de alte persoane (hoteluri, transportatori), toate operațiunile legate de călătoria respectivă sunt considerate un serviciu unic prestat de agenție (art. 311 alin. (2)).
- Baza de impozitare a acestui serviciu unic nu e prețul total încasat de la client, ci marja de profit — diferența dintre suma plătită de călător (fără TVA) și costurile agenției (cu TVA inclus) pentru livrările și prestările achiziționate în beneficiul direct al călătorului.
- Agenția nu are drept de deducere a TVA facturate de furnizorii serviciilor folosite pentru acest serviciu unic (cazare, transport etc.) și nu are voie să înscrie TVA distinct pe facturile emise către călător pentru aceste servicii.
- Firma trebuie să țină, suplimentar față de evidența contabilă obișnuită, evidențe specifice necesare stabilirii taxei datorate conform acestui regim (art. 311 alin. (6)).
- Regimul special nu se aplică atunci când agenția acționează strict ca intermediar (mandatar), caz în care se aplică regulile generale de TVA pentru prestările de servicii de intermediere (art. 311 alin. (9)).
Ce se greșește în practică
- Se aplică TVA la valoarea totală facturată clientului, ca la orice altă prestare de servicii, în loc de marja de profit — greșeală care denaturează atât TVA-ul colectat, cât și rezultatul contabil.
- Se deduce TVA-ul de pe facturile de la hoteluri/transportatori aferente serviciilor revândute către călător, deși legea interzice explicit acest drept de deducere pentru operațiunile supuse regimului special.
- Se confundă regimul de marjă (agenție acționând în nume propriu) cu regimul de intermediere (agenție acționând ca mandatar) — cele două regimuri au reguli de TVA complet diferite, iar alegerea depinde de modul concret în care e structurat contractul cu clientul.
Ce face iConta.eu
iConta.eu oferă evidența contabilă și de TVA generală, configurabilă pentru firma introdusă de contabil. Regimul special de marjă pentru agențiile de turism (art. 311 CF) presupune o schemă de calcul distinctă de TVA-ul standard, iar aplicarea lui corectă — identificarea operațiunilor care intră sub acest regim, calculul marjei și restricția dreptului de deducere — rămâne o decizie profesională a contabilului, pe care o configurează în evidența firmei potrivit specificului activității.