Înființare firmă cu activitate de import-export: obligații
Din punct de vedere al constituirii, o firmă de import-export nu are un traseu separat față de orice altă firmă — se înființează ca orice SRL, la registrul comerțului. Diferența reală apare la înregistrarea în scopuri de TVA, unde activitatea de comerț exterior schimbă frecvent calculul.
Constituirea rămâne cea generală
Firma se înființează potrivit regulilor obișnuite din Legea 31/1990 — act constitutiv, capital social, obiect de activitate declarat la registrul comerțului (codurile CAEN corespunzătoare comerțului exterior, import, export, intermediere), fără proceduri suplimentare de „autorizare specială" doar pentru faptul că activitatea implică tranzacții cu parteneri din afara României.
Înregistrarea în scopuri de TVA — momentul contează
„Persoana impozabilă care are sediul activității economice în România și realizează sau intenționează să realizeze o activitate economică ce implică operațiuni taxabile, scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere, cu locul în România, trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA la organul fiscal competent, după cum urmează: a) înainte de realizarea unor astfel de operațiuni, în următoarele cazuri: 1. dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri care depășește plafonul de scutire prevăzut la art. 310 alin. (1) [...]" — Legea 227/2015 (Codul fiscal), art. 316 alin. (1) lit. a) pct. 1 (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
Exporturile sunt, de regulă, operațiuni scutite de TVA cu drept de deducere — ceea ce înseamnă că firma trebuie să fie înregistrată în scopuri de TVA pentru a le putea desfășura corect (deducerea TVA-ului aferent achizițiilor legate de marfa exportată depinde de această calitate). O firmă nou-înființată care intenționează exportul de la început poate opta pentru înregistrare încă din faza de constituire, odată cu înscrierea la registrul comerțului.
Achizițiile intracomunitare schimbă calculul separat
Dacă activitatea implică și achiziții de bunuri din alte state membre UE (nu doar din afara UE), se aplică plafonul separat de 10.000 euro pentru achiziții intracomunitare (art. 268 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal) și, peste el, obligația de a obține cod special de TVA conform art. 317 — un regim distinct de înregistrarea „normală" pentru firmele care rămân sub plafonul de scutire pentru activitatea internă, dar depășesc plafonul la achizițiile din UE.
Ce ține de vamă și comerț exterior rămâne separat
Aspectele specifice de comerț internațional (cod EORI pentru operațiuni vamale, declarații vamale, regimuri vamale suspensive) țin de legislația vamală, distinctă de Codul fiscal — verificarea temeiului exact pentru fiecare astfel de obligație se face direct pe reglementările vamale în vigoare la momentul operațiunii, nu se poate deduce din regulile de TVA.
Ce se greșește în practică
- Se presupune că o firmă de import-export are nevoie de o formă juridică specială sau de o autorizare distinctă la înființare — constituirea rămâne cea generală din Legea 31/1990.
- Se amână înregistrarea în scopuri de TVA până la prima operațiune, deși legea permite (și, în funcție de cifra de afaceri estimată, poate impune) solicitarea acesteia încă din momentul înființării.
- Se confundă plafonul de scutire pentru activitatea internă (art. 310) cu plafonul separat de 10.000 euro pentru achizițiile intracomunitare (art. 268) — sunt praguri diferite, cu consecințe diferite asupra obligației de înregistrare.