Cum înregistrez diferența de curs dintre factură și încasare
Diferența dintre cursul de la data facturii și cursul de la data încasării/plății nu se „ajustează" pe venit sau pe marfă — se recunoaște direct ca venit sau cheltuială financiară din diferențe de curs valutar, în luna în care se produce decontarea.
Regula de bază
OMFP nr. 1802/2014 (reglementările contabile), pct. 322, este explicit:
„Diferențele de curs valutar care apar cu ocazia decontării creanțelor și datoriilor în valută la cursuri diferite față de cele la care au fost înregistrate inițial pe parcursul lunii sau față de cele la care sunt înregistrate în contabilitate trebuie recunoscute în luna în care apar, ca venituri sau cheltuieli din diferențe de curs valutar."
Conturile folosite sunt cele din grupa 665/765 (diferențe de curs valutar aferente elementelor monetare exprimate în valută) — o diferență favorabilă (leul s-a depreciat față de valuta facturii, deci încasezi mai mulți lei) e venit financiar; o diferență nefavorabilă e cheltuială financiară.
Decontare în aceeași lună vs. lună ulterioară
Tot pct. 322 distinge:
- Dacă factura e emisă și încasată/plătită în aceeași lună, întreaga diferență de curs se recunoaște în acea lună.
- Dacă decontarea are loc într-o lună ulterioară facturării, diferența de curs recunoscută în fiecare lună (până în luna decontării) se determină ținând cont de variația cursului survenită în fiecare lună în parte — nu doar la final, ci lunar, prin evaluarea la cursul BNR din ultima zi bancară a fiecărei luni.
Evaluarea la finele fiecărei luni
Pct. 94 lit. a) din OMFP 1802/2014 prevede regula de evaluare periodică: la fiecare dată a bilanțului (și, practic, la finele fiecărei luni, potrivit pct. 325), elementele monetare exprimate în valută (disponibilități, creanțe, datorii) se evaluează la cursul de schimb comunicat de BNR, valabil la acea dată. Diferențele rezultate — favorabile sau nefavorabile — între cursul de la înregistrarea inițială (sau cursul din contabilitate) și cursul de la data evaluării se înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferențe de curs valutar.
Practic, dacă o factură emisă în valută rămâne neîncasată la sfârșitul lunii, se face o evaluare intermediară la cursul BNR din ultima zi bancară a lunii, chiar înainte de încasarea efectivă — apoi, la încasare, se recalculează diferența față de cursul din acea evaluare lunară anterioară, nu față de cursul facturii inițiale.
Creanțe/datorii în lei, dar cu decontare în funcție de o valută
Pct. 94 lit. b) extinde aceeași logică și pentru situațiile în care factura e emisă în lei, dar cu clauză de indexare la o valută — diferențele rezultate se înregistrează la alte venituri sau alte cheltuieli financiare, calculate similar.
Exemplu simplu
Factură emisă la 3.000 EUR, curs BNR la data facturii 5,00 lei/EUR → 15.000 lei venit din vânzare, creanță de 15.000 lei. Încasarea are loc o lună mai târziu, la curs 5,08 lei/EUR → se încasează efectiv 15.240 lei. Diferența de 240 lei se înregistrează ca venit financiar din diferențe de curs valutar (cont 765), nu se modifică venitul din vânzare inițial înregistrat.
Ce reții
- Temei: pct. 94 și pct. 322 din OMFP nr. 1802/2014.
- Diferența de curs între factură și încasare = venit/cheltuială financiară, recunoscută în luna în care apare, nu ajustare a venitului din vânzare.
- Pentru creanțe/datorii neîncasate la final de lună, se face evaluare intermediară la cursul BNR din ultima zi bancară a lunii.