Marfă accizabilă cu acciza plătită în alt stat UE, revândută în România: se datorează acciză?
Da. Faptul că acciza s-a plătit deja în statul membru de unde vine marfa nu o scutește de acciza românească. Produsele eliberate pentru consum în alt stat membru și deținute în scopuri comerciale în România, fără ca acciza să fi fost percepută aici, se consideră eliberate pentru consum în România. Plătitorul este destinatarul certificat, iar acciza devine exigibilă când marfa e livrată în România.
Acciza plătită în statul de origine nu se scade din cea românească.
Temeiul legal
„(2) Eliberare pentru consum se consideră și deținerea în scopuri comerciale de către o persoană a produselor accizabile care au fost eliberate în consum în alt stat membru și pentru care accizele nu au fost percepute în România." — Codul fiscal (Legea 227/2015), art. 340 alin. (2) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
„f) în ceea ce privește produsele accizabile care au fost eliberate pentru consum într-un stat membru și sunt deplasate către teritoriul României pentru a fi livrate în România în scopuri comerciale sau pentru a fi utilizate în România, astfel cum este prevăzut la art. 414 alin. (1) , destinatarul certificat." — Codul fiscal (Legea 227/2015), art. 341 alin. (1) lit. f) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
„(1) În cazul în care produsele accizabile care au fost eliberate pentru consum într-un stat membru sunt deplasate către teritoriul României pentru a fi livrate în România în scopuri comerciale sau pentru a fi utilizate în România, produsele în cauză sunt supuse accizelor în România. În cadrul domeniului de aplicare al regimului prevăzut în prezenta subsecțiune, produsele accizabile pot fi deplasate numai de la un expeditor certificat către un destinatar certificat." — Codul fiscal (Legea 227/2015), art. 414 alin. (1) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
„(1) Destinatarului certificat îi revine obligația de a plăti acciza, care devine exigibilă atunci când mărfurile au fost livrate către statul membru de destinație, cu excepția cazului în care în cursul deplasării apare o neregulă în temeiul art. 419 . (2) În cazul lipsei înregistrării uneia sau a tuturor persoanelor implicate în deplasare, acestor persoane le revine, de asemenea, obligația de a plăti accizele." — Codul fiscal (Legea 227/2015), art. 414^1 alin. (1)-(2) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
Ce înseamnă concret:
- Acciza românească se datorează pentru marfa adusă în scopuri comerciale sau pentru a fi utilizată în România (art. 414 alin. (1)). Deținerea comercială fără acciză percepută în România e tratată ca eliberare pentru consum (art. 340 alin. (2)).
- Ce înseamnă „scopuri comerciale”. Marfa e considerată livrată în scopuri comerciale când e livrată unei alte persoane decât o persoană fizică. Pentru persoane fizice e la fel, cu excepția regimurilor speciale de la art. 413 și 417, de exemplu transportul pentru uz propriu (art. 414 alin. (2)).
- Circuitul obligatoriu: expeditor certificat în statul de origine, destinatar certificat în România.
- Plătitorul: destinatarul certificat (art. 341 alin. (1) lit. f), art. 414^1 alin. (1)).
- Fără înregistrare, toți răspund. Dacă una sau toate persoanele implicate nu sunt înregistrate, obligația de plată le revine și lor (art. 414^1 alin. (2)). Când mai multe persoane datorează aceeași acciză, răspund în solidar (art. 341 alin. (2)).
- Nivelul și condițiile sunt cele în vigoare în România la data exigibilității (art. 414 alin. (6)).
- Restituirea în sens invers. Codul fiscal prevede restituirea accizei românești pentru produse livrate din România în alt stat membru, unde acciza a fost percepută (art. 414 alin. (7)). Pentru acciza plătită în alt stat, restituirea e o chestiune a legislației acelui stat.
SC Exemplu SRL, distribuitor de băuturi, cumpără din Ungaria 600 de litri de vin spumos, pentru care acciza ungară a fost plătită, și îi revinde unor restaurante din România.
- Marfa e livrată unor persoane juridice, deci în scopuri comerciale (art. 414 alin. (2)).
- SC Exemplu SRL trebuie să fie destinatar certificat, iar furnizorul ungar expeditor certificat.
- Acciza românească devine exigibilă la livrarea în România și se calculează pe 600 de litri = 6 hl, la nivelul din anexa nr. 1 în vigoare la acea dată. Cu un nivel ipotetic de 80 lei/hl, folosit doar pentru ilustrare: 6 × 80 = 480 lei.
Acciza ungară nu se scade din cei 480 lei. Recuperarea ei se urmărește, eventual, în Ungaria.
Ce se greșește în practică
- Se presupune că acciza plătită în alt stat membru „acoperă” și vânzarea în România.
- Marfa se aduce fără înregistrarea ca destinatar certificat, iar firma ajunge să răspundă solidar.
- Acciza ungară, italiană etc. se scade din acciza românească.
- Exceptarea pentru uz propriu se aplică unei firme, deși ea vizează persoanele fizice.
Ce face iConta.eu
iConta.eu nu gestionează regimul de destinatar certificat și nu generează declarații de accize. Achiziția din alt stat membru se înregistrează prin operațiunea „Achiziție intracomunitară” din Operațiuni speciale, cu tratamentul de TVA aferent. Acciza datorată în România se adaugă printr-o notă contabilă în Registrul jurnal. Stocul se urmărește în gestiune, cu NIR la recepție. Obligațiile de înregistrare și de declarare a accizelor rămân în sarcina contabilului.