Marfă intrată în UE prin alt stat, sub regim vamal suspensiv: unde se plătește TVA la import?
TVA la import se datorează în statul membru în care marfa încetează să mai fie plasată în regimul suspensiv, nu în statul prin care a intrat fizic în UE. Dacă un container intră prin Hamburg sub tranzit vamal extern și tranzitul se încheie la un birou vamal din România, locul importului este România. TVA la import se plătește aici, de către importator.
Pentru o firmă românească, întrebarea practică este alta: unde se încheie regimul? Dacă marfa e pusă în liberă circulație chiar în portul de intrare, importul are loc acolo, iar transportul spre România e o operațiune separată. Un document vamal emis în alt stat nu ține loc de import românesc, și nici invers.
Temeiul legal
„(1) Locul importului de bunuri se consideră pe teritoriul statului membru în care se află bunurile când intră pe teritoriul european. (2) Prin excepție de la prevederile alin. (1) , atunci când bunurile la care se face referire la art. 274 lit. a) , care nu se află în liberă circulație, sunt plasate, la intrarea în Uniunea Europeană, în unul dintre regimurile sau situațiile la care se face referire la art. 295 alin. (1) lit. a) pct. 1-7 , locul importului pentru aceste bunuri se consideră a fi pe teritoriul statului membru în care bunurile încetează să mai fie plasate în astfel de regimuri sau situații." — Codul fiscal (Legea 227/2015), art. 277 alin. (1)-(2) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
„Plata taxei pentru importul de bunuri supus taxării, conform prezentului titlu, este obligația importatorului." — Codul fiscal (Legea 227/2015), art. 309 (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
Regulile, pe rând:
- Regula de bază: locul importului este statul în care se află bunurile la intrarea în UE (art. 277 alin. (1)).
- Excepția pentru regimurile suspensive: se aplică bunurilor care nu sunt în liberă circulație și sunt plasate la intrarea în UE într-unul dintre regimurile de la art. 295 alin. (1) lit. a) pct. 1-7. Printre acestea sunt admiterea temporară cu scutire totală, depozitul temporar, zona liberă, antrepozitul vamal, perfecționarea activă și tranzitul vamal extern. Locul importului se mută în statul în care se încheie regimul (alin. (2)).
- Bunuri din teritorii terțe aflate în liberă circulație: pentru bunurile care intră în UE dintr-un teritoriu terț care face parte din teritoriul vamal al UE, aflate în regimurile de mai sus sau sub tranzit intern, locul importului este statul în care se încheie regimul ori procedura (alin. (3)).
- Cine plătește: importatorul (art. 309).
- Când: faptul generator și exigibilitatea TVA la import coincid cu cele ale taxelor vamale sau ar coincide, dacă bunurile nu sunt supuse acestor taxe (art. 285 alin. (1)-(2)). Pentru bunurile plasate într-un regim de la art. 295 alin. (1) lit. a), faptul generator și exigibilitatea intervin la data la care bunurile încetează să mai fie plasate în acel regim (art. 285 alin. (3)).
SC Exemplu SRL importă din China echipamente în valoare în vamă de 100.000 lei.
- Varianta A: containerul intră în UE la Hamburg, sub tranzit vamal extern, iar tranzitul se încheie la biroul vamal din Constanța. Locul importului este România. Dacă taxele vamale sunt de 3.000 lei și nu există alte cheltuieli de inclus, baza TVA este 100.000 + 3.000 = 103.000 lei (art. 289 alin. (1)). TVA la cota de 21% este 103.000 × 21% = 21.630 lei și se datorează în România, de către SC Exemplu SRL ca importator.
- Varianta B: marfa este pusă în liberă circulație la Hamburg. Locul importului este Germania, iar transportul ulterior spre România se tratează separat, după regulile operațiunilor intracomunitare.
Baza poate cuprinde și cheltuieli accesorii, precum transportul și asigurarea până la primul loc de destinație din România, dacă nu sunt deja incluse în valoarea în vamă (art. 289 alin. (2)).
Ce se greșește în practică
- Se presupune că TVA la import se plătește întotdeauna în statul portului de intrare.
- Marfa vămuită în alt stat membru se declară încă o dată ca import în România.
- Marfa aflată în tranzit până în România se tratează ca achiziție intracomunitară.
- Nu se verifică pe documentele vamale unde s-a încheiat efectiv regimul suspensiv.
Ce face iConta.eu
iConta.eu calculează baza TVA la import din valoarea în vamă, taxe și comisioane și înregistrează importul. Aplicația repartizează și costurile de transport și taxele pe articolele din NIR. Ea nu stabilește însă locul importului: dacă marfa a fost vămuită în România sau în alt stat reiese din documentele vamale, pe care contabilul le verifică înainte de înregistrare.