Micro și microîntreprindere — care e diferența de regim
În vorbirea curentă, "firmă mică" și "microîntreprindere" se folosesc adesea ca sinonime. Fiscal, însă, "microîntreprindere" are un sens tehnic precis, dat de Titlul III din Codul fiscal, și nu orice firmă mică se încadrează automat aici. Confuzia vine tocmai din faptul că termenul descrie un regim de impozitare, nu o categorie economică.
Ce este, fiscal, o microîntreprindere
Potrivit art. 47 alin. (1) din Codul fiscal (Legea nr. 227/2015), o microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplinește cumulativ, la 31 decembrie a anului fiscal precedent, condiții precum:
- a realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 100.000 euro (plafon în vigoare din 2026, conform modificării aduse art. 47 alin. (1) lit. c) prin OUG nr. 8/2026);
- capitalul social este deținut de alte persoane decât statul și unitățile administrativ-teritoriale;
- nu se află în dizolvare urmată de lichidare;
- are cel puțin un salariat;
- asociații/acționarii care dețin peste 25% din titlurile de participare au desemnat această persoană juridică drept singura care aplică regimul microîntreprinderilor, dacă dețin participații și la alte firme eligibile;
- a depus în termen situațiile financiare anuale, dacă are această obligație.
Dacă oricare dintre condiții nu e îndeplinită, firma nu poate aplica impozitul pe veniturile microîntreprinderilor — trece automat la impozit pe profit (Titlul II din Codul fiscal), indiferent cât de "mică" ar fi ca activitate.
Activități excluse din start
Art. 47 alin. (3) exclude anumite persoane juridice de la regimul microîntreprinderilor, indiferent de venituri: fondurile de garantare din sistemul bancar, de compensare a investitorilor, de garantare a pensiilor private, de garantare a asiguraților, entitățile transparente fiscal, cele din domeniul bancar, cele din asigurări/reasigurări și piața de capital, cele din jocuri de noroc și cele care exploatează zăcăminte de petrol și gaze naturale. În afara acestei liste limitative, orice altă persoană juridică română poate aplica regimul dacă îndeplinește condițiile de mai sus.
Micro vs. impozit pe profit — diferența practică
| Microîntreprindere (Titlul III) | Impozit pe profit (Titlul II) | |
|---|---|---|
| Bază de impozitare | Venituri (cifră de afaceri), cu ajustări | Profit (venituri minus cheltuieli deductibile) |
| Cotă | 1% (cotă unică din 1 ianuarie 2026, art. 51 alin. (1) Cod fiscal, modificat prin OUG nr. 89/2025) | 16% |
| Obligativitate salariat | Cel puțin 1 salariat | Nu e condiție |
| Declarație | Trimestrială | Trimestrială/anuală, cu plăți anticipate în anumite cazuri |
Când ieși din regimul de microîntreprindere
Dacă în cursul anului veniturile depășesc plafonul valabil sau nu mai e îndeplinită o altă condiție de bază, firma trece la impozit pe profit începând cu trimestrul în care s-a produs depășirea/neîndeplinirea, conform regulilor din Titlul III al Codului fiscal. Trecerea nu e opțională — e o consecință automată a ieșirii din condițiile art. 47.
De reținut
- "Microîntreprindere" e o etichetă fiscală definită de art. 47 din Codul fiscal, nu o clasificare de mărime a afacerii.
- Plafonul de venituri pentru 2026 este 100.000 euro, iar existența a cel puțin unui salariat este obligatorie.
- Lista activităților excluse (bancar, asigurări, jocuri de noroc, petrol și gaze) este limitativă — orice altă activitate poate aplica regimul dacă respectă condițiile generale.