Când e obligatorie factura la vânzarea online
Regula de bază din Codul fiscal este că persoana impozabilă emite factură pentru fiecare livrare de bunuri și prestare de servicii (art. 319 alin. (6) lit. a)). Pentru vânzările către populație există o singură excepție relevantă: cele pentru care este obligatorie emiterea bonului fiscal. Un magazin online care nu emite bon fiscal pentru comenzile expediate nu poate folosi această excepție, așa că trebuie să emită factură pentru fiecare comandă, inclusiv când clientul este persoană fizică.
Excepția și limitele ei
Codul fiscal art. 319 alin. (10) lit. a) scutește de obligația facturării, „cu excepția cazului în care beneficiarul solicită factura”, livrările prin magazinele de comerț cu amănuntul și serviciile către populație pentru care este obligatorie emiterea de bonuri fiscale conform OUG 28/1999. Excepția este condiționată de bonul fiscal. Nu se aplică doar pentru că clientul este persoană fizică.
OUG 28/1999 art. 2 lit. h) exceptează de la obligația de utilizare a aparatelor de marcat comerțul cu amănuntul prin corespondență, „cu excepția livrărilor de bunuri la domiciliu efectuate de magazine și unitățile de alimentație publică, pe bază de comandă”. Prin urmare, trebuie stabilit mai întâi dacă magazinul are obligația de a folosi aparat de marcat. Dacă are această obligație și emite bon fiscal pentru comandă, factura se emite doar la cerere. Dacă nu emite bon fiscal, factura este singurul document care justifică vânzarea și este obligatorie.
Situații practice
- Magazin exclusiv online, fără casă de marcat: factură pentru fiecare comandă, indiferent dacă plata se face prin card online, transfer sau ramburs.
- Magazin fizic plus site: vânzările din magazin, cu bon fiscal, nu necesită factură decât la cerere. Comenzile expediate, pentru care nu se emite bon, se facturează.
- Firmă neplătitoare de TVA (regimul de scutire de la art. 310): obligația de facturare rămâne, dar poate emite facturi simplificate (art. 319 alin. (12) lit. c)).
Termenul de emitere
Factura se emite cel târziu până în a 15-a zi a lunii următoare celei în care a luat naștere faptul generator. Pentru avansuri, termenul curge de la luna încasării avansului (art. 319 alin. (16)). Pentru comenzile plătite în avans online, cu livrare ulterioară, pot rezulta deci două facturi: una pentru avans și una la livrare, cu stornarea avansului.
Sub 100 euro cu TVA inclusă se poate emite factură simplificată (art. 319 alin. (12) lit. a)).
Exemplu
Un SRL plătitor de TVA vinde online doar cu livrare prin curier. În martie are 600 de comenzi de la persoane fizice, plătite cu cardul pe site.
- Nu emite bonuri fiscale, deci nu se încadrează în art. 319 alin. (10) lit. a).
- Emite 600 de facturi, cel târziu până la 15 aprilie. În practică, factura se generează la expedierea fiecărei comenzi.
- Factura centralizatoare nu rezolvă problema, pentru că art. 319 alin. (17) o permite doar pentru livrări către același client.
După emitere, facturile către persoane fizice se transmit în RO e-Factura, potrivit OUG 120/2021, art. 10^1. Acesta este un pas separat de obligația de emitere discutată aici.
Vânzările la distanță în alte state UE
Pentru vânzările intracomunitare la distanță impozabile în România, art. 319 alin. (6) lit. b) cere factură pentru fiecare vânzare, cu excepția cazului în care se folosește regimul special OSS (art. 315). Dacă se aplică OSS, facturarea urmează normele statului membru de înregistrare (art. 319 alin. (5) lit. d)).
De reținut
- Fără bon fiscal nu există scutire de facturare. Magazinul online emite factură pentru fiecare comandă (art. 319 alin. (6) lit. a) și alin. (10) lit. a)).
- Termenul este a 15-a zi a lunii următoare faptului generator sau încasării avansului (alin. (16)).
- Factura centralizatoare se poate folosi doar pentru același client (alin. (17)).
- Sub 100 euro sau în regim de scutire se poate emite factură simplificată (alin. (12)).