Persoană fizică nerezidentă cu sediu permanent în România: cum se determină venitul net?
Persoana fizică nerezidentă care desfășoară o activitate independentă printr-un sediu permanent în România se impozitează în România pe venitul net anual atribuibil sediului permanent. Venitul net se determină după regulile generale ale sistemului real (art. 68), cu două limitări. În veniturile impozabile intră numai veniturile atribuibile sediului permanent. În cheltuielile deductibile intră numai cheltuielile făcute pentru realizarea acestor venituri.
Practic, sediul permanent funcționează ca un PFA cu un perimetru strict delimitat. Activitatea din alte state a aceleiași persoane nu intră în calcul. Nici cheltuielile care nu țin de veniturile din România nu se deduc aici.
Temeiul legal
„Persoanele fizice nerezidente, care desfășoară o activitate independentă, prin intermediul unui sediu permanent în România, sunt impozitate, potrivit prezentului titlu, la venitul net anual impozabil din activitatea independentă, ce este atribuibil sediului permanent." — Codul fiscal (Legea 227/2015), art. 126 alin. (1) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
„Venitul net dintr-o activitate independentă care este atribuibil unui sediu permanent se determină conform art. 68 , în următoarele condiții: a) în veniturile impozabile se includ numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent; ... b) în cheltuielile deductibile se includ numai cheltuielile aferente realizării acestor venituri." — Codul fiscal (Legea 227/2015), art. 126 alin. (2) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
„Venitul net anual din activități independente se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, ca diferență între venitul brut și cheltuielile deductibile efectuate în scopul realizării de venituri" — Codul fiscal (Legea 227/2015), art. 68 alin. (1) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
Pașii de determinare:
- Se delimitează perimetrul. Se identifică veniturile atribuibile sediului permanent din România. Restul veniturilor persoanei, obținute prin alte structuri sau în alte state, rămân în afara calculului.
- Venitul brut cuprinde, pentru aceste activități, sumele încasate și echivalentul în lei al veniturilor în natură, plus celelalte elemente din art. 68 alin. (2). Nu sunt venituri brute aporturile la începerea activității sau în cursul ei și nici creditele și împrumuturile primite (art. 68 alin. (3)).
- Cheltuielile deductibile sunt numai cele aferente veniturilor sediului permanent și trebuie să respecte condițiile generale de deductibilitate din art. 68.
- Venitul net anual este diferența dintre venitul brut și aceste cheltuieli, determinată în sistem real, pe baza datelor din contabilitate.
- Impozitarea se face potrivit titlului IV, adică după regulile impozitului pe venit aplicabile activităților independente.
Forma art. 68 alin. (1) citată mai sus se aplică veniturilor aferente anului 2026, potrivit Legii 239/2025. Pentru anii anteriori se verifică forma în vigoare atunci.
Delimitarea veniturilor și a cheltuielilor e partea care se contestă cel mai des la control. Fără o evidență separată pe sediul permanent, organul fiscal nu poate verifica ce e atribuibil activității din România.
Ion Popescu, rezident fiscal în Germania, are în Cluj un birou de consultanță care constituie sediu permanent. În 2026:
- încasări din contractele derulate prin biroul din Cluj: 300.000 lei;
- încasări din contracte derulate direct din Germania, fără legătură cu biroul: 150.000 lei;
- cheltuieli deductibile ale biroului din Cluj (chirie, utilități, salarii, deplasări pentru contractele lui): 120.000 lei;
- cheltuieli ale activității din Germania: 40.000 lei.
Venitul net atribuibil sediului permanent: 300.000 − 120.000 = 180.000 lei. Cei 150.000 lei și cheltuielile de 40.000 lei nu intră în calculul din România.
Ce se greșește în practică
- Se declară în România tot venitul persoanei, inclusiv cel fără legătură cu sediul permanent.
- Se deduc în România cheltuieli ale activității din alte state, de exemplu chiria unui birou din statul de rezidență.
- Nu se ține o evidență separată a sediului permanent, iar atribuirea veniturilor nu mai poate fi justificată la control.
- Se aplică cote forfetare sau norme de venit, deși art. 126 alin. (2) trimite la determinarea în sistem real din art. 68.
- Aporturile sau împrumuturile primite pentru finanțarea biroului se trec în venitul brut.
Ce face iConta.eu
Registrul de încasări și plăți din iConta.eu ține evidența în partidă simplă, pe luni, cu categorie și deductibilitate pentru fiecare operațiune. Pe baza lui, aplicația calculează venitul net anual ca diferență între încasări și cheltuielile deductibile. Aplicația nu știe ce venituri sunt atribuibile sediului permanent: în registru se trec doar operațiunile acestuia, iar delimitarea o face contabilul. Declarația unică se generează azi doar cu partea de identificare. Capitolele de venituri nu sunt încă completate de aplicație.