Plăți către o firmă afiliată dintr-o țară cu impozit zero: când devin raportabile DAC6?
O plată transfrontalieră deductibilă către o întreprindere asociată rezidentă într-o jurisdicție care nu impune profitul sau îl impune cu o cotă de 0% ori sub 1% are semnul distinctiv C.1 lit. b) pct. (i) din anexa nr. 4 la Codul de procedură fiscală. Semnul singur nu face însă aranjamentul raportabil. Mai trebuie trecut testul beneficiului principal: obținerea unui avantaj fiscal trebuie să fie beneficiul principal sau unul dintre beneficiile principale urmărite. Legea precizează și că jurisdicția cu impozit zero, luată izolat, nu ajunge pentru a trage această concluzie.
Temeiul legal
„1. Un aranjament transfrontalier care implică plăți transfrontaliere deductibile efectuate între două sau mai multe întreprinderi asociate, în cazul în care este prezentă cel puțin una dintre următoarele condiții: a) destinatarul nu este rezident fiscal în nicio jurisdicție; [...] cu toate că destinatarul este rezident fiscal într-o jurisdicție, acea jurisdicție: (i) nu impune un impozit pe profit sau impune un impozit pe profit la o cotă egală cu zero ori mai mică de 1%; sau (ii) este inclusă într-o listă de jurisdicții ale unor țări terțe care au fost evaluate de statele membre, în mod colectiv sau în cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, și au fost calificate ca fiind necooperante;" — Codul de procedură fiscală (Legea 207/2015), anexa nr. 4, partea a II-a, lit. C pct. 1 (sursă: anaf_surse/legea_207_2015_consolidat.txt)
„1. Semnele distinctive generice din categoria A și semnele distinctive specifice din categoria B și din categoria C pct. 1 lit. b) subpct. (i) și lit. c) și d) pot fi luate în considerare numai în cazul în care trec "testul beneficiului principal"." — Codul de procedură fiscală (Legea 207/2015), anexa nr. 4, partea I pct. 1 (sursă: anaf_surse/legea_207_2015_consolidat.txt)
„3. în contextul semnului distinctiv de la categoria C pct. 1, prezența condițiilor enunțate la categoria C pct. 1 lit. b) poz. (i), lit. c) sau lit. d), necoroborată cu alte elemente, nu poate constitui singurul motiv pentru a concluziona că un aranjament transfrontalier trece testul beneficiului principal." — Codul de procedură fiscală (Legea 207/2015), anexa nr. 4, partea I pct. 3 (sursă: anaf_surse/legea_207_2015_consolidat.txt)
Verificarea se face în pași:
- Plata este transfrontalieră și deductibilă. Redevențe, dobânzi, servicii de management deduse la plătitor.
- Părțile sunt întreprinderi asociate. Pentru DAC6, asocierea înseamnă influență semnificativă în gestionare, peste 25% din drepturile de vot sau din capital ori dreptul la 25% sau mai mult din profit. Peste 50% din voturi se consideră 100% (art. 286 lit. p) pct. 2).
- Ce fel de jurisdicție are destinatarul. - Nicio rezidență fiscală (lit. a)) sau jurisdicție necooperantă (lit. b) pct. (ii)). Semnul se aplică direct, fără testul beneficiului principal. - Impozit pe profit zero sau sub 1% (lit. b) pct. (i)). Semnul contează doar dacă se trece testul beneficiului principal. - Scutire integrală sau regim preferențial pentru plata respectivă (lit. c) și d)). Și aici este necesar testul beneficiului principal.
- Testul beneficiului principal. Se trece dacă, ținând seama de toate împrejurările relevante, avantajul fiscal este beneficiul principal sau unul dintre beneficiile principale la care se poate aștepta în mod rezonabil o persoană (anexa nr. 4, partea I pct. 2). Cota zero nu ajunge singură; e nevoie de alte elemente care să o coroboreze.
Dacă aranjamentul este raportabil, raportarea o face intermediarul sau, în lipsa lui, firma, în 30 de zile (art. 291^4). Semnul distinctiv folosit se declară cu codul din nomenclatorul formularului OPANAF 1029/2020, în acest caz DAC6C1bi.
SC Exemplu SRL plătește anual redevențe de 400.000 lei, deductibile, către firma-mamă, care îi deține 60% din capital. Firma-mamă este rezidentă într-o jurisdicție fără impozit pe profit.
Semnul C.1 lit. b) pct. (i) este prezent. Pentru test contează însă celelalte elemente. Marca a fost transferată la firma-mamă cu trei luni înainte de primul contract de licență, iar firma-mamă nu are angajați. Coroborate, aceste fapte pot duce la concluzia că beneficiul principal urmărit este deducerea redevențelor în România fără impozitare la destinatar. Aranjamentul devine raportabil.
Dacă firma-mamă ar fi rezidentă într-o jurisdicție cu impozit pe profit de 10%, semnul C.1 lit. b) pct. (i) nu ar mai exista. Ar rămâne de verificat celelalte semne din anexă.
Ce se greșește în practică
- Orice plată către o jurisdicție cu impozit zero este tratată automat ca raportabilă, deși legea cere testul beneficiului principal și interzice concluzia bazată doar pe cota zero.
- Se uită că, la destinatarii fără rezidență fiscală sau din jurisdicții necooperante, testul nu mai este necesar.
- Asocierea se apreciază după pragul din dreptul societăților, nu după cel de 25% din definiția specială DAC6.
- Nu se documentează de ce s-a concluzionat că testul nu este trecut.
Ce face iConta.eu
iConta.eu nu evaluează semnele distinctive DAC6 și nu întocmește raportarea. Evidența contabilă a aplicației arată însă plățile către partenerii externi, iar impozitul reținut la sursă pentru beneficiari nerezidenți se declară prin D207, pe care aplicația o generează din datele beneficiarilor introduse de contabil. Încadrarea fiscală a plății rămâne decizia contabilului.