Produsele oferite gratuit în campanii promoționale sunt deductibile?
Mostrele, materialele publicitare sau produsele oferite gratuit „la achiziție" într-o campanie de marketing nu se tratează fiscal la fel ca darurile de protocol. Legea le separă explicit, atât la impozitul pe profit, cât și la TVA.
Temeiul legal
„Cheltuielile efectuate în scopul desfășurării activității economice [...]"; art. 270 alin. (8): „Nu constituie livrare de bunuri, în sensul alin. (1): [...] b) acordarea în mod gratuit de bunuri în scop de reclamă sau în scopul stimulării vânzărilor sau, mai general, în scopuri legate de desfășurarea activității economice, în condițiile stabilite prin normele metodologice." — Legea 227/2015 (Codul fiscal), art. 25 alin. (1) și art. 270 alin. (8) lit. b) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
Consecințe practice pentru o campanie promoțională:
- La impozitul pe profit, cheltuiala cu produsele oferite gratuit în scop de reclamă sau pentru stimularea vânzărilor e o cheltuială deductibilă în baza regulii generale de deductibilitate (art. 25 alin. (1) — efectuată în scopul desfășurării activității), fără plafonul de 2% care se aplică protocolului. Diferența față de protocol contează: acolo unde produsul e legat direct de promovarea vânzărilor (mostre, produse „cadou" la achiziție, materiale publicitare), nu de gesturi de curtoazie față de un partener, regimul e cel de reclamă.
- La TVA, acordarea gratuită de bunuri în scop de reclamă sau pentru stimularea vânzărilor nu este considerată livrare de bunuri — deci nu se colectează TVA suplimentară pentru aceste bunuri, chiar dacă TVA a fost dedusă la achiziția lor.
- Codul fiscal confirmă separat, la capitolul veniturilor neimpozabile pentru persoane fizice, că „materialele publicitare, pliantele, mostrele, punctele bonus acordate cu scopul stimulării vânzărilor" nu sunt venit impozabil pentru beneficiarul persoană fizică.
Ce se greșește în practică
- Se aplică din reflex plafonul de 2% de la cheltuielile de protocol și peste produsele promoționale, deși legea le tratează diferit — rezultatul e o cheltuială nedeductibilă calculată greșit.
- Se colectează TVA „din prudență" pentru produsele oferite gratuit în campanii, deși art. 270 alin. (8) lit. b) exclude explicit această operațiune din sfera livrărilor cu plată.
- Nu se păstrează dovada scopului comercial al acordării gratuite (politica de marketing, condițiile campaniei) — la un control, fără această documentație, ANAF poate reîncadra operațiunea drept protocol sau sponsorizare, cu alt regim fiscal.
Ce face iConta.eu
La data acestui ghid, iConta.eu oferă evidența contabilă generală pentru cheltuielile de marketing/reclamă și pentru stocuri, dar nu clasifică automat o ieșire de marfă drept „produs promoțional scutit de TVA" față de „cheltuială de protocol" — încadrarea corectă a fiecărei operațiuni rămâne decizia contabilului, pe baza documentației campaniei.