Ce fac cu rezervele societății la lichidare?
Rezervele nu „dispar" și nu se restituie separat — la lichidare, ele intră în activul net rămas după plata creditorilor, care se distribuie asociaților/acționarilor, cu un regim fiscal specific, diferit de dividende.
Rezervele, contabil, până la lichidare
Reglementările contabile (OMFP nr. 1802/2014), pct. 419, țin evidența rezervelor pe categorii — legale, statutare sau contractuale, și alte rezerve. Rezervele legale se constituie anual din profit, în cotele și limitele legii, și pot fi utilizate numai în condițiile prevăzute de lege (pct. 419 alin. (2)-(3)). Rezervele statutare/contractuale se constituie din profitul net, conform actului constitutiv (alin. (4)).
Aceste restricții de utilizare cad, în esență, odată ce societatea intră în lichidare — scopul lichidării fiind tocmai stingerea patrimoniului și distribuirea a ceea ce rămâne.
Ce se întâmplă la lichidare, conform Legii societăților
Art. 260 din Legea nr. 31/1990 reglementează finalul lichidării:
- alin. (6): lichidatorii depun cererea de radiere la registrul comerțului pe baza raportului final de lichidare și a situațiilor financiare de lichidare, prin care se prezintă situația patrimoniului, a creanțelor și repartizarea activelor rămase;
- alin. (6^1): transmiterea către asociați/acționari a dreptului de proprietate asupra bunurilor rămase după plata creditorilor are loc la data radierii societății din registrul comerțului;
- alin. (11): „bunurile rămase din patrimoniul societății radiate din registrul comerțului... revin acționarilor/asociaților, în condițiile legii."
Practic, întreg activul net rămas după plata tuturor datoriilor — inclusiv sumele acumulate în conturile de rezerve — face parte din masa care se repartizează acționarilor/asociaților, proporțional cu cotele deținute (sau conform actului constitutiv).
Impozitarea sumei primite de asociați/acționari persoane fizice
Art. 260 alin. (6) din Legea nr. 31/1990 trimite direct la obligația fiscală aferentă: „dovada îndeplinirii obligației de calculare, reținere și plată a impozitului pe venit din lichidarea societății, prevăzută la art. 97 alin. (5) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal."
Iar art. 97 alin. (5) din Codul fiscal stabilește cota și mecanismul:
„Venitul impozabil obținut din lichidarea unei persoane juridice de către acționari/asociați persoane fizice sau din reducerea capitalului social, potrivit legii, care nu reprezintă distribuții în bani sau în natură ca urmare a restituirii cotei-părți din aporturi se impun cu o cotă de 10%, impozitul fiind final. Obligația calculării, reținerii și plății impozitului revine persoanei juridice."
Important: e o cotă de 10%, nu 16% ca la dividende (art. 97 alin. (7) Cod fiscal) — venitul din lichidare, care include și rezervele distribuite, are regim propriu, separat de dividende. Impozitul reținut de societate se plătește până la data depunerii situației financiare finale la registrul comerțului, întocmită de lichidatori.
Ce nu se impozitează cu 10%
Restituirea cotei-părți din aporturile inițiale ale asociaților (capitalul social vărsat efectiv de ei) nu intră în această categorie de venit impozabil — art. 97 alin. (5) exclude explicit distribuțiile care reprezintă „restituirea cotei-părți din aporturi". Doar surplusul peste aporturi (inclusiv rezervele, profitul nedistribuit, primele de capital) e supus impozitului de 10%.
Ce reții
- Rezervele intră în activul net distribuit la lichidare, potrivit art. 260 din Legea nr. 31/1990.
- Suma primită de asociați/acționari persoane fizice, peste restituirea aporturilor, se impozitează cu 10%, impozit final, reținut de societate (art. 97 alin. (5) Cod fiscal) — distinct de cota de 16% pentru dividende obișnuite.
- Lichidatorii trebuie să facă dovada reținerii și plății acestui impozit înainte de radiere.