Poate un SRL deținut de o firmă străină să aplice impozitul micro?
Da — proprietarul unei societăți românești nu trebuie să fie el însuși persoană română pentru ca societatea să aplice impozitul pe veniturile microîntreprinderilor. Condiția din Codul fiscal privește altceva: cine anume nu poate deține capitalul, nu naționalitatea acționarului.
Temeiul legal
„Persoanele juridice române care obțin venituri, altele decât cele prevăzute la art. 48, plătesc impozit pe veniturile microîntreprinderilor prevăzut de prezentul titlu, dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent: [...] d) capitalul social al acesteia este deținut de persoane, altele decât statul și unitățile administrativ-teritoriale; [...] h) are asociați/acționari care dețin, în mod direct sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot și este singura persoană juridică stabilită de către asociați/acționari să aplice prevederile prezentului titlu." — Legea 227/2015 (Codul fiscal), art. 47 alin. (1) lit. d) și h) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
Textul de la lit. d) exclude de la impunerea micro doar situația în care capitalul e deținut de stat sau de unități administrativ-teritoriale — nu spune nimic despre naționalitatea sau proveniența acționarului persoană juridică. Așadar:
- O firmă românească deținută integral de o societate străină (persoană juridică nerezidentă) poate aplica impozitul micro, dacă îndeplinește restul condițiilor de la art. 47 alin. (1): plafonul de venituri, cel puțin un salariat, depunerea la timp a situațiilor financiare etc.
- Condiția de la lit. h) (pragul de 25% deținere) nu interzice acționariatul străin — ea limitează cazul în care aceiași acționari, deținând peste 25% în mai multe persoane juridice române, ar putea aplica micro simultan în mai multe dintre ele. Testul de „persoană juridică legată" de la alin. (1^1) se aplică între persoane juridice române, nu extinde interdicția la acționarul străin.
- Singura restricție reală privind proprietarul ține de statul român și de unitățile administrativ-teritoriale, nu de rezidență.
Ce se greșește în practică
- Se presupune, din confuzie cu regulile de prețuri de transfer sau cu alte regimuri fiscale, că un acționar străin blochează automat accesul la impozitul micro — condiția din lege vizează exclusiv statul și UAT-urile.
- Se ignoră testul „persoanelor legate" de la art. 47 alin. (1^1), care poate exclude firma de la micro dacă face parte dintr-un grup de societăți române cu venituri cumulate peste plafon, indiferent de acționariatul din amonte.
- Se aplică automat impozitul micro fără verificarea anuală, la 31 decembrie, a tuturor condițiilor cumulative — nu doar a celei privind acționariatul.
Ce face iConta.eu
La data acestui ghid, iConta.eu nu verifică automat dacă structura de acționariat a unei firme (inclusiv proveniența capitalului) îndeplinește condițiile de încadrare la impozitul micro din art. 47 — aplicația calculează impozitul micro sau pe profit pe baza regimului declarat de contabil, fără un modul dedicat de testare a eligibilității pe baza acționariatului. Verificarea condițiilor de încadrare rămâne responsabilitatea contabilului, la fiecare 31 decembrie.