Taxarea inversă la lucrări pentru un beneficiar din alt stat
Când o firmă românească execută lucrări (construcții, consultanță, servicii tehnice) pentru un beneficiar persoană impozabilă stabilit în alt stat, TVA-ul nu se mai calculează după locul unde se prestează fizic munca, ci după locul unde e stabilit beneficiarul — iar factura românească pleacă, de regulă, fără TVA.
Temeiul legal
„Locul de prestare a serviciilor către o persoană impozabilă care acționează ca atare este locul unde respectiva persoană care primește serviciile își are stabilit sediul activității sale economice. Dacă serviciile sunt furnizate către un sediu fix al persoanei impozabile, aflat în alt loc decât cel în care persoana își are sediul activității sale economice, locul de prestare a serviciilor este locul unde se află respectivul sediu fix al persoanei care primește serviciile." — Codul fiscal (Legea 227/2015), art. 278 alin. (2) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
Ce rezultă de aici pentru firma prestatoare din România:
- Regula generală pentru serviciile B2B (către o altă persoană impozabilă) este taxarea la sediul beneficiarului, nu la locul unde se execută efectiv lucrarea și nu la sediul prestatorului.
- Factura emisă de firma românească pentru un beneficiar impozabil dintr-un alt stat membru sau dintr-un stat terț se emite, de regulă, fără TVA românesc — obligația de a colecta taxa se mută la beneficiar, prin mecanismul de taxare inversă din statul lui.
- Există excepții importante de la regula generală — de exemplu lucrările legate direct de un bun imobil se taxează la locul unde se află imobilul (art. 278 alin. (4) lit. a)), indiferent unde e stabilit beneficiarul — deci „lucrări" nu înseamnă automat aplicarea regulii generale de la alin. (2); trebuie verificat mai întâi dacă operațiunea se încadrează la vreo excepție.
Ce se greșească în practică
- Se aplică regula generală (taxare la sediul beneficiarului) și pentru lucrări legate de un bun imobil aflat în România, deși acestea au un loc de prestare separat, fix, la locul imobilului — indiferent de sediul beneficiarului.
- Se emite factura fără TVA doar pentru că beneficiarul are un CUI dintr-un alt stat, fără să se verifice dacă acesta chiar acționează ca persoană impozabilă pentru operațiunea respectivă.
- Nu se păstrează dovada calității de persoană impozabilă a beneficiarului (de exemplu confirmarea codului de TVA din VIES) care justifică neaplicarea TVA-ului românesc pe factură.
Ce face iConta.eu
iConta.eu emite facturi și le clasifică pe tipuri de operațiuni pentru raportarea în declarația recapitulativă 390 (livrări/achiziții/prestări intracomunitare, cu coduri L/T/P/R), inclusiv posibilitatea contabilului de a reclasifica manual o operațiune. Aplicația nu determină însă automat dacă o lucrare concretă se încadrează la regula generală de la art. 278 alin. (2) sau la vreuna din excepțiile privind bunurile imobile ori alte servicii cu loc de prestare fix — încadrarea corectă a operațiunii și verificarea calității beneficiarului rămân decizii ale contabilului, aplicația preluând apoi factura emisă în evidența și în declarațiile aferente.