Cum se taxează mașina de serviciu folosită în scop personal?
Folosirea în scop personal a unei mașini din patrimoniul firmei este, în principiu, avantaj în natură. Se adaugă la salariul angajatului și se impozitează ca venit salarial. Există însă două excepții importante: mașinile pentru care firma deduce doar 50% din cheltuieli și mașinile deținute de microîntreprinderi. În aceste cazuri, avantajul nu se impozitează.
Regula: avantaj în natură
Codul fiscal art. 76 alin. (3) lit. a) include printre veniturile din salarii „utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii sau închiriat de la o terță persoană, în scop personal, cu excepția deplasării pe distanță dus-întors de la domiciliu sau reședință la locul de muncă”. Drumul zilnic acasă – birou nu este deci avantaj impozabil.
Excepțiile
Codul fiscal art. 76 alin. (4) scoate din sfera veniturilor impozabile:
- lit. ț): avantajele din folosirea personală a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt deductibile în cota de 50%, potrivit art. 25 alin. (3) lit. l) sau art. 68 alin. (7) lit. k);
- lit. ț^1): avantajele din folosirea personală a vehiculelor care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice, aflate în proprietatea sau folosința firmelor care aplică regimul micro sau impozitul specific.
Aceleași avantaje nu intră nici în baza CAS (art. 142 lit. s) pct. 1 și 7), nici în baza CASS (art. 157 alin. (2), care trimite la art. 142).
Avantajul rămâne impozabil mai ales când firma plătitoare de impozit pe profit deduce integral cheltuielile, susținând folosirea exclusiv în scopul activității, iar mașina este totuși folosită și personal.
Cum se evaluează
Normele metodologice (HG 1/2016, titlul IV, pct. 12 alin. (5) lit. a)) prevăd: „evaluarea folosinței cu titlu gratuit a vehiculului se face aplicându-se un procent de 1,7% pentru fiecare lună, la valoarea de intrare a acestuia”. Dacă vehiculul este închiriat de la o terță persoană, avantajul este evaluat la nivelul chiriei.
Pentru folosința mixtă, pct. 12 alin. (6) lit. a) cere ca avantajul să se determine „proporțional cu numărul de kilometri parcurși în interes personal din totalul kilometrilor”.
Exemplu
O firmă plătitoare de impozit pe profit deduce integral cheltuielile unei mașini cu valoarea de intrare de 120.000 lei. În luna august, mașina parcurge 3.000 km, iar foaia de parcurs arată 600 km în interes personal.
- Avantaj lunar integral: 120.000 × 1,7% = 2.040 lei.
- Proporție personală: 600 / 3.000 = 20%.
- Avantaj impozabil: 2.040 × 20% = 408 lei.
Suma de 408 lei se adaugă la veniturile salariale ale lunii august și intră în baza CAS, CASS și a impozitului pe venit.
Dacă firma ar fi dedus doar 50% din cheltuieli, avantajul nu s-ar fi impozitat (art. 76 alin. (4) lit. ț)).
Pași practici
- Verifică regimul fiscal al firmei și cota de deducere aplicată cheltuielilor cu mașina.
- Dacă deducerea este integrală, ține foi de parcurs care separă kilometrii de serviciu de cei personali.
- Calculează lunar avantajul la 1,7% din valoarea de intrare sau la nivelul chiriei, apoi aplică proporția kilometrilor personali.
- Include avantajul în statul de plată și în D112 pentru luna respectivă.
De reținut
- Folosirea personală a mașinii firmei este venit salarial în natură. Drumul domiciliu – loc de muncă face excepție.
- Nu se impozitează avantajul dacă cheltuielile se deduc 50% sau dacă firma este microîntreprindere și mașina nu e folosită exclusiv pentru activitate.
- Evaluarea: 1,7% pe lună din valoarea de intrare, proporțional cu kilometrii personali.