Cum se tratează fiscal plata unui dezvoltator freelancer din alt stat UE?
Un dezvoltator freelancer stabilit în alt stat UE, care prestează un serviciu (dezvoltare software) pentru o firmă din România, e tratat, din perspectiva TVA, ca orice altă persoană impozabilă care prestează servicii — indiferent dacă activează ca firmă sau ca liber profesionist înregistrat în statul lui.
Temeiul legal
„Locul de prestare a serviciilor către o persoană impozabilă care acționează ca atare este locul unde respectiva persoană care primește serviciile își are stabilit sediul activității sale economice." — Legea nr. 227/2015 (Codul fiscal), art. 278 alin. (2) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
Ce rezultă pentru o firmă română care plătește un freelancer dintr-un alt stat UE pentru servicii de dezvoltare:
- Regula generală B2B: locul prestării e la sediul beneficiarului, adică România — freelancerul, dacă acționează ca persoană impozabilă (desfășoară o activitate economică independentă, chiar dacă nu e înregistrat în scopuri de TVA), facturează fără TVA.
- Firma română, ca beneficiar, aplică taxare inversă, cu TVA colectat și deductibil simultan, la cota aplicabilă în România.
- Serviciile de dezvoltare software nu se regăsesc, ca atare, pe lista veniturilor obținute din România de nerezidenți supuse impozitului cu reținere la sursă (care vizează explicit dividende, dobânzi, redevențe, comisioane, servicii de management sau consultanță) — deci, spre deosebire de o redevență, plata unui serviciu de dezvoltare nu declanșează, de regulă, o reținere la sursă suplimentară.
- Dacă serviciul e calificabil drept „consultanță" (nu dezvoltare efectivă de cod), regimul se poate schimba, pentru că serviciile de consultanță sunt explicit incluse în categoria veniturilor impozabile ale nerezidenților.
Ce se greșește în practică
- Se așteaptă o factură cu TVA de la freelancer, deși regula generală B2B impune facturare fără TVA, cu taxare inversă la beneficiarul din România.
- Se aplică automat impozitul cu reținere la sursă pe plata către freelancer, confundând un serviciu de dezvoltare cu un serviciu de „consultanță", care are regim fiscal diferit.
- Se presupune că absența înregistrării în scopuri de TVA a freelancerului în statul lui scutește firma română de obligația de taxare inversă — obligația ține de faptul că freelancerul e persoană impozabilă, nu de statutul lui de plătitor de TVA local.
Ce face iConta.eu
iConta.eu aplică mecanismul de taxare inversă la achizițiile de servicii de la furnizori (inclusiv persoane fizice autorizate/liber profesioniști) din alt stat UE, cu înregistrarea simultană a TVA colectat și deductibil. Încadrarea unui serviciu ca „dezvoltare" versus „consultanță", relevantă pentru o eventuală reținere la sursă suplimentară, rămâne o evaluare făcută de contabil, pe baza naturii reale a prestației.