Cum tratez fiscal serviciile de marketing cumpărate de la Google sau Meta?
O firmă din România care cumpără publicitate online de la Google sau Meta (prestatori nestabiliți în România) nu primește o factură cu TVA românesc — dar asta nu înseamnă că nu se datorează TVA pentru acel serviciu. Mecanismul aplicabil e taxarea inversă.
Temeiul legal
„Taxa este datorată de orice persoană impozabilă, inclusiv de către persoana juridică neimpozabilă înregistrată în scopuri de TVA conform art. 316 sau 317, care este beneficiar al serviciilor care au locul prestării în România conform art. 278 alin. (2) și care sunt furnizate de către o persoană impozabilă care nu este stabilită pe teritoriul României [...]" — Legea 227/2015 (Codul fiscal), art. 307 alin. (2) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
Aplicat la un serviciu de marketing/publicitate cumpărat de la Google sau Meta:
- Locul prestării, potrivit regulii generale B2B de la art. 278 alin. (2), este România — acolo unde e stabilit beneficiarul (firma românească), nu unde e stabilit prestatorul.
- Pentru că prestatorul (Google/Meta) nu e stabilit în România, obligația de a plăti TVA-ul aferent serviciului trece la beneficiar — firma din România înregistrată în scopuri de TVA. Practic, firma își autofacturează/autolichidează TVA-ul: îl declară simultan ca taxă colectată și, dacă are drept de deducere, ca taxă deductibilă, în același decont.
- Această obligație de taxare inversă se aplică indiferent dacă firma românească e plătitoare normală de TVA (art. 316) sau doar înregistrată special pentru astfel de servicii (art. 317) — chiar și o firmă aflată sub plafonul de scutire poate avea obligația de a se înregistra special pentru a taxa invers aceste achiziții.
- Factura primită de la Google/Meta, fără TVA românesc, e documentul pe baza căruia se face autolichidarea — nu înseamnă că operațiunea e „fără TVA" în România.
Ce se greșește în practică
- Se tratează factura fără TVA de la Google/Meta drept o cheltuială „neimpozabilă din perspectiva TVA", fără să se aplice taxarea inversă și fără să se declare operațiunea.
- Se presupune că doar firmele plătitoare normale de TVA au obligații legate de aceste achiziții — și o firmă neplătitoare, dar care cumpără astfel de servicii, poate avea obligația de înregistrare specială (art. 317) tocmai pentru a aplica taxarea inversă.
- Se omite includerea acestor achiziții în decontul de TVA și în declarația recapitulativă aferentă (D390), acolo unde legea o cere pentru servicii intracomunitare.
Ce face iConta.eu
iConta.eu oferă evidența cheltuielilor și generarea declarațiilor de TVA; aplicarea corectă a mecanismului de taxare inversă pentru serviciile achiziționate de la prestatori nestabiliți în România (inclusiv verificarea obligației de înregistrare specială, dacă e cazul) rămâne o analiză a contabilului, pe baza facturilor primite.